Profesori fara specializare si cu vocatie dupa ureche

Privita din interior, meseria de cadru didactic se dovedeste nedreptatita de imparteala bugetara, stresanta, sufocata de reforma descentralizata si in cadere libera in topul prioritatilor profesionistilor cu diploma. Din exterior, ea pare comoda, „domneasca“, la indemina si usurica. Cu alte cuvinte, munca putina, bani pe masura, dar multe vacante si putine dureri de cap. Ca asta este perceptia generala o dovedeste zelul celor care se adapostesc de greutatile vremurilor si de spectrul somajului in umbra catedrei. Nu conteaza unde, cind, cum, cu ajutorul cui, important este sa te vezi profesor. Fie el si de tara, ca putini vin sa controleze calitatea actului educativ undeva, in teritoriu. Iar sporul de rural face bine la raul de naveta! Invatamintul doljean, mai ales in mediul rural, este un domeniu de activitate foarte primitor pentru cei care au absolvit un liceu sau o facultate si n-au gasit altceva de lucru, daca nu mai bun si de perspectiva, macar mai bine platit. Chiar daca sint calificati in domenii ca fizica, agricultura sau comertul, multi suplinitori functioneaza ca necalificati pentru predarea unor discipline absolut colaterale, cu care s-or fi intersectat probabil in viata de scolar. Inginer care preda limba franceza, absolvent de fizica profesor de religie, absolvent de liceu economic profil comercial care preda muzica si alte „inovatii“ educationale, incropiri la repezeala, fie pentru a completa o schema anemica de personal, fie pentru a nu lasa pe „cineva“ sa se plictiseasca pe gratis. Profesia de… profesor le-a suris multor pleniteni cu sau fara alta activitate, nici primarul comunei nescapind tentatiei de a decide, nu numai asupra bunului mers al urbei, ci si asupra mediilor de absolvire ale liceenilor din Plenita. Si daca primarul, Mihail Stanciu, si-a gasit o jumatate de catedra care se asorteaza bine cu specializarea lui de agronom si initiaza elevii in tainele mecanicii agricole, pentru completarea catedrei tuturor cadrelor si initierea liceenilor in tainele calculatoarelor, multi profesori s-au apucat sa predea informatica. Fiecare dupa pricepere si abilitati, de la teorie la jocuri! Asa se face ca, numai la disciplina informatica, 1,92 catedre au fost impartite la cinci cadre didactice, titulari si suplinitori. Si ce imparteala! 18 ore pentru profesorul specialist, sapte ore pentru un titular cu catedra incompleta, doua ore pentru proful de mate, tot pentru completare, zece ore pentru o inginera chimista si 0,40 (!) ore pentru un profesor de tehnice. Nu e de mirare ca trebuie sa fii un adevarat expert in salarizarea personalului, ca sa poti calcula avansul si lichidarea profesorilor in functie de pregatirea de specialitate, incadrarea pe post, vechime, sporuri, indemnizatii, jumatati de ore, sferturi de catedre si alte… prevederi regulamentare!

La fel cum nu trebuie sa mire pe nimeni faptul ca elevii clasei a XII-a din Plenita pica pe capete la examenul de bacalaureat.