Invatamintul preuniversitar din Romania se afla de mai multi ani la limita supravietuirii. Lipsa fondurilor de la buget determina conducerile unitatilor scolare sa le solicite parintilor elevilor diferite sume de bani destinate intretinerii scolilor, schimbarii mobilierului si altor cheltuieli strict necesare. Singurul scop in care nu pot fi folositi acesti bani sint… lefurile modeste ale cadrelor didactice. Demersurile acestora pentru recorelarea salariilor si acordarea mult controversatelor tichete de masa au fost intens mediatizate. Nu s-a spus insa ca sperantele educatorilor, invatatorilor si profesorilor sint mai mult decit desarte din cauza sfidarii de care dau dovada factorii de decizie, de la orice nivel ar fi acestia.
Deziluzia, ca o oferta guvernamentala
Federatia Sindicatelor Independente din Invatamint Spiru Haret a intentionat sa organizeze pe 12 septembrie la Palatul Copiilor din Bucuresti o conferinta pe tema unui dialog deschis intre factorii de decizie si cadrele din invatamintul preuniversitar. Totul a esuat insa, autocarele cu delegati sositi din toata tara fiind intoarse din drum de catre echipajele de politie. Masura a fost luata din cauza atacului terorist care avusese loc in ziua precedenta la WTC in New York. Sindicalistilor li s-a explicat ca sint interzise deplasari in grupuri compacte si adunari publice in numar mare, pentru a se evita vreun atentat similar celui din SUA. Ideea organizarii conferintei a fost reluata pe 5 octombrie. In acelasi local – Palatul Copiilor din Bucuresti – au participat la conferinta peste o mie de cadre didactice din 15 judete ale tarii. Din partea factorilor de decizie isi anuntasera prezenta reprezentanti ai organismelor direct implicate in finantarea invatamintului din Romania: Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, secretariatul guvernului si Ion Scurtu, consilierul pe probleme de invatamint al presedintelui tarii. Sedinta a debutat insa cu o dezamagire generala: factorii de decizie au „excelat“ prin absenta. Din partea lor n-au onorat auditoriul cu prezenta decit Ion Giurescu – secretar de stat la Ministerul Muncii, si Dragos Florescu, director general pentru relatii cu sindicatele, din cadrul MEC. Vicepresedintele FSII, prof. Ion Cepoi, a spus ca intrunirea de la Bucuresti a fost un semiesec: „In fata unei parti a elitei invatamintului romanesc, cei doi reprezentanti ai executivului au spus clar ca nu sint bani pentru tichetele de masa. Acest fapt, pe fondul iritarii celor prezenti din cauza sfidarii cu care am fost tratati de catre factorii responsabili, a determinat sala sa scandeze <>. Ni s-a mai spus s-o terminam si cu <>, adica… am fost acuzati ca vrem sa luam de la bogati ca sa dam la saraci“. Profesorii au plecat spre casele lor… asa cum au venit, mai precis, cu aceleasi „majorari“ salariale si „tichete de masa“.
Cifre, grade si contraste
In privinta veniturilor exista sase sau sapte legi, fiecare pentru cite un sector de activitate. Invatamintul nu beneficiaza de nici o astfel de lege. Abia in 11 iulie s-a incropit un proiect de lege. Conform acestuia, un cadru didactic cu gradul II si cu 14 – 18 ani vechime ar ajunge la un salariu tarifar brut de 3,2 milioane de lei pe luna. Pentru comparatie: un bibliotecar dintr-o biblioteca judeteana primeste 5,5 milioane de lei brut; un cercetator stiintific, gradul I, primeste pina la 9,5 milioane de lei, iar un profesor universitar cu 40 de ani de experienta, maximum 6,8 milioane de lei, aceeasi leafa primind-o si un sef de clinica, in timp ce un medic primar care este in subordinea acestuia, in cazul in care lucreaza intr-o clinica de anatomie patologica si medicina legala, are chiar si 12 milioane de lei pe luna. Dar cea mai trista comparatie cu leafa unui cadru didactic este salariul unui… sofer de pe ambulanta, cu doi ani vechime si un curs organizat de Ministerul Sanatatii: 3,1 milioane de lei lunar. In fata acestor cifre, comentariile sint de prisos. In cele din urma, profesorilor li s-a promis o „majorare“ salariala de citeva procente, care, de fapt, inseamna maximum 300 de mii de lei.
