Simbata si duminica, la Genval, localitate aflata in apropiere de Bruxelles, s-au desfasurat lucrarile reuniunii informale a ministrilor afacerilor externe, in prima zi doar cu participarea reprezentantilor membrilor UE, duminica fiind invitati si omologii lor din tarile candidate. Pe agenda lucrarilor: situatia din Orientul Apropiat, cea din Balcani, viitorul Europei si stadiul in care se afla procesul extinderii, relatiile cu Rusia, Ucraina si Turcia, situatia din Africa Centrala etc.
Primul punct aflat in atentie, situatia din Orientul Apropiat, a fost subiectul unor dezbateri intense si al unui comunicat de presa in care se condamna in termenii cei mai fermi atentatul terorist petrecut la Naharia si „deplinge escaladarea violentei… in momentul in care se desfasoara eforturi intensive in vederea unei relansari imediate a unui dialog direct intre cele doua parti“. Dar, din pacate, chiar termenii generali in care este redactat acest document arata pina unde, din pacate, poate merge forta de influenta a UE in acest moment, cu toate ca ministrul de externe belgian, Louis Michel, pleda acum citeva zile pentru o „puternica implicare a Europei in procesul de pace“. Din pacate, spuneam, deoarece semnalele inregistrate in ultimele ore la Bruxelles nu cuprind prea multe note optimiste privind rezultatele medierii incercate de Javier Solana, situatia cunoscind duminica o brusca inrautatire.
Ce se va intimpla in Macedonia – iata intrebarea la care NATO asteapta propuneri privind evolutia ulterioara, neexcluzind nici una dintre variante, chiar si, dupa cum afirma unele surse, autorizarea de catre Consiliul Aliantei a unei eventuale prelungiri a misiunii „Essential Harvest“. Participantii la reuniunea de la Genval trebuie sa ia o decizie privind propunerile continute intr-un „document confidential“, in care se solicita UE sa-si asume responsabilitatile privind „implementarea fazei civile a Acordului-cadru“. Dar, dat fiind ca dupa terminarea misiunii NATO „chiar in conditiile in care presupunem o finalizare pozitiva a acesteia“, „situatia de securitate va ramine fragila“, va fi necesara in continuare o prezenta militara „robusta, mai mica decit cea actuala si cu o durata limitata“. In acest caz, ea ar trebui sa fie „o forta NATO la care s-ar putea alatura si alte state, spre exemplu unele tari scandinave, poate chiar Rusia si Ucraina, sub mandat ONU si invitata special de guvernul macedonean cu acceptul tuturor fortelor politice din aceasta tara“. Fondurile necesare pe termen scurt pentru o asemenea operatiune sint estimate la 15 milioane de euro, anuntindu-se ca Germania a deblocat deja unilateral o suma de 59 de milioane de marci pentru Macedonia in cadrul cooperarii pentru dezvoltare, iar UE a acordat cu doua zile in urma Macedoniei un prim ajutor in valoare de 42 de milioane de euro, fiind in pregatire o decizie a consiliului pentru un ajutor macrofinanciar de pina la 50 de milioane de euro. Tot in legatura cu Macedonia, s-ar putea sa se doreasca o implicare mai in forta a UE, observatorii propusi de UE si de OSCE fiind inca asteptati in teren, fapt care stirnea comentarii ironice din partea NATO care, din punctul sau de vedere, se intreba care este reala viteza de implantare in teren a unor decizii politice ramase doar la stadiul de bune intentii.
Duminica, dezbaterea s-a concentrat asupra viitorului UE, plecindu-se de la datele si propunerile presedintiei belgiene si de la tezele enuntate in Cartea alba europeana asupra guvernarii.
