Domnule Teodor Sas, scena politică din România se conturează tot mai clar în jurul a două direcții: o colaborare între PNL și USR, respectiv una între PSD și AUR. Credeți că această configurație se va regăsi și la nivel local?
Cred că este firesc ca această dinamică să se reflecte și în politica locală. La Craiova, PSD și AUR colaborează deja, inclusiv prin reprezentarea AUR în funcția de viceprimar. În ceea ce ne privește, PNL și USR au avut în Consiliul Local numeroase poziții comune asupra problemelor orașului. Există, așadar, premisele unei colaborări mai consistente între cele două formațiuni. Cred că trebuie să pornim de la ceea ce ne apropie și de la responsabilitatea comună de a oferi Craiovei o alternativă administrativă.
Președintele PNL Dolj, Ștefan Stoica, a vorbit despre necesitatea unei participări comune PNL-USR la următoarele alegeri locale. Cum vedeți această posibilitate și ce rol ar trebui să aibă organizația PNL Craiova în această construcție?
Sunt de acord că trebuie să identificăm o formulă de colaborare care să ofere Craiovei o alternativă administrativă solidă. Așa cum a subliniat și președintele PNL Dolj, Ștefan Stoica, participarea comună a celor două formațiuni la următoarele alegeri locale trebuie să fie un obiectiv important. Cred că este esențial să avem un dialog deschis, să identificăm punctele comune și să construim un proiect care să depășească interesele strict electorale ale fiecărui partid. O asemenea colaborare trebuie să se bazeze pe respect reciproc, încredere și obiective asumate împreună.
Dacă această colaborare se va concretiza, cum ar trebui desemnat candidatul comun pentru Primăria Craiova?
Cred că desemnarea candidatului trebuie să fie rezultatul unui dialog onest și al unei evaluări obiective. Ambele formațiuni au oameni cu experiență, care pot contribui la un asemenea proiect. Important este să identificăm persoana care poate coagula cel mai bine această echipă și care poate veni în fața craiovenilor cu un proiect credibil pentru oraș.
Consider că trebuie să luăm în calcul mai multe criterii: experiența administrativă și profesională, capacitatea de a construi o echipă, proiectele propuse pentru Craiova și încrederea de care se bucură fiecare posibil candidat în rândul cetățenilor. Cercetările sociologice, realizate profesionist și pe baza unor criterii clare, pot oferi informații utile în acest proces. Important este ca decizia să fie luată împreună, cu maturitate și responsabilitate. Obiectivul nostru nu trebuie să fie impunerea unei persoane sau promovarea interesului unui singur partid, ci construirea unei alternative solide pentru Craiova.
În acest context, luați în calcul o eventuală candidatură la Primăria Craiova?
Da, o asemenea responsabilitate mă interesează și sunt pregătit să contribui la un proiect comun. Am experiența administrativă, politică și profesională care îmi permite să iau în calcul o asemenea provocare. În același timp, cred că trebuie să avem maturitatea de a analiza toate variantele și de a lua o decizie împreună. Nu este vorba despre ambiția unei persoane sau despre interesele unui partid, ci despre găsirea unei formule care să ofere Craiovei cea mai bună alternativă. Sunt convins că putem construi un asemenea proiect în condițiile în care există deschidere și bună-credință de ambele părți.
Ați ocupat funcția de viceprimar al Craiovei. În ce măsură considerați că această experiență vă recomandă pentru o asemenea responsabilitate?
Am fost viceprimar al Craiovei în perioada 2008–2012, în timpul mandatului domnului Antonie Solomon. A fost o perioadă în care orașul a cunoscut transformări importante și în care colaborarea dintre executiv și Consiliul Local a avut un rol esențial. Atunci au fost puse bazele unor proiecte de infrastructură care au schimbat aspectul și funcționalitatea orașului, printre care se numără pasajul suprateran, dar și pasajul subteran din zona centrală.
Această experiență m-a ajutat să înțeleg mecanismele administrației locale, responsabilitățile unui viceprimar și importanța colaborării instituționale. În plus, activitatea mea profesională de medic și cadru didactic m-a pus permanent în contact cu oameni din medii sociale diferite. Am învățat să ascult, să înțeleg problemele oamenilor și să caut soluții. Cred că un bun administrator trebuie să cunoască atât instituțiile, cât și comunitatea pe care o deservește.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele calități pe care trebuie să le aibă un primar?
În primul rând, trebuie să înțeleagă că primarul este în serviciul cetățenilor, nu deasupra lor. Un edil trebuie să fie respectuos, echilibrat și deschis la dialog. Trebuie să asculte permanent opiniile oamenilor și să ia decizii fundamentate, ținând cont de realitățile comunității.
De asemenea, este esențial să lucreze cu specialiști, să valorifice competența profesională și să încurajeze dezbaterea. Un oraș nu se dezvoltă prin deciziile unei singure persoane, ci printr-o echipă competentă și printr-o colaborare reală între administrație, Consiliul Local, mediul de afaceri și cetățeni.
Ați discutat frecvent cu locuitorii Craiovei în calitate de consilier local. Ce probleme v-au semnalat cel mai des?
Am fost permanent în contact cu cetățenii, atât în cartiere, cât și prin întâlniri și discuții directe. Sesizările și propunerile lor au devenit subiecte de intervenții și proiecte în Consiliul Local. Cred că un consilier local trebuie să fie, înainte de toate, un reprezentant activ al comunității, iar această responsabilitate nu se limitează la participarea la ședințele Consiliului Local.
Din păcate, dialogul dintre actuala administrație și cetățeni trebuie îmbunătățit considerabil. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să își exprime opiniile și să primească răspunsuri clare, iar propunerile lor trebuie analizate cu seriozitate. Administrația nu trebuie să funcționeze departe de comunitate, ci în permanentă legătură cu aceasta.
Care ar fi primele schimbări pe care le-ați aduce în Primăria Craiova dacă ați deveni primar?
Prioritatea mea ar fi construirea unei administrații transparente, eficiente și orientate către cetățean. În primul rând, aș deschide Primăria către comunitate și mediul de afaceri, astfel încât informațiile despre contracte, achiziții publice, cheltuirea banului public și stadiul investițiilor să fie disponibile într-o formă clară și ușor de urmărit.
În al doilea rând, aș reda Consiliului Local rolul său firesc: acela de for de dezbatere și decizie, în care proiectele sunt analizate serios, iar ideile bune sunt susținute indiferent de partidul din care provin inițiatorii.
Nu în ultimul rând, vreau o administrație bazată pe competență, profesionalism și respect față de contribuabil. Odată ajunși în Primărie, trebuie să înțelegem că lucrăm pentru cetățeni, nu pentru interese politice. Fiecare decizie administrativă trebuie să urmărească îmbunătățirea vieții craiovenilor, nu transferarea către aceștia a costurilor unei administrații ineficiente. Nu putem cere oamenilor să plătească la nesfârșit taxe și impozite tot mai mari, precum și facturi tot mai împovărătoare. E timpul să dialogăm cinstit, cu toate datele pe masă, și să oferim craiovenilor respect și servicii publice de calitate.
Cred că orașul are nevoie de o administrație care să asculte, să explice, să consulte și, mai ales, să își respecte angajamentele. Acesta este modelul de administrație pe care sunt pregătit să îl susțin.

