Buzele voluminoase, pomeții proeminenți și tenul fără imperfecțiuni, promovate pe rețelele sociale, au devenit modele de frumusețe pentru tot mai multe adolescente. Unele ajung să apeleze la acid hialuronic imediat ce împlinesc 18 ani, iar altele încearcă să obțină astfel de proceduri chiar înainte de majorat. Medicii și psihologii avertizează că presiunea imaginilor filtrate poate alimenta nemulțumirea față de propriul corp, iar injectările repetate pot lăsa modificări care nu mai pot fi corectate, potrivit news.ro.
Volumizarea buzelor cu acid hialuronic și injectările cu botox nu mai sunt căutate doar de femeile adulte. Tot mai multe fete foarte tinere sunt interesate de proceduri estetice, uneori chiar înainte de a împlini 18 ani. Fenomenul îi îngrijorează pe specialiști, atât din cauza riscurilor medicale, cât și a presiunii psihologice care le determină pe adolescente să își dorească trăsături asemănătoare celor promovate pe Instagram, TikTok sau Snapchat.
Medicul dermatolog Cristina Safta atrage atenția că procedurile estetice sunt permise legal doar persoanelor care au împlinit 18 ani. Cu toate acestea, spune medicul, se pot observa tot mai des fete de liceu care au deja buzele injectate.
„În general procedurile de natură estetică, legal vorbind, au voie a fi făcute doar pacienților de peste 18 ani, apropo de trendurile, de obiceiurile pe care le vedem în social media, mai ales de volumizare a buzelor. Putem să observăm și noi cu ochiul liber, la tinere, foarte tinere, la fete de liceu care deja au apelat la genul ăsta de proceduri”, a explicat Cristina Safta pentru News.ro.
Medicul se întreabă unde au fost realizate aceste intervenții, în condițiile în care minorele nu ar trebui să aibă acces la asemenea proceduri.
„Având în vedere că legal nu putem să facem genul ăsta de proceduri, automat ne punem întrebarea dacă ele nu au fost în locuri care nu respectă normele de siguranță, în afară de raționamentul estetic, pentru că și rezultatele de multe ori sunt exagerate”, a mai spus dermatologul.
Acidul hialuronic nu garantează revenirea la aspectul inițial
Una dintre cele mai răspândite percepții despre acidul hialuronic este că efectele injectării pot fi anulate complet prin dizolvarea substanței. Medicul Cristina Safta avertizează însă că lucrurile nu sunt atât de simple, mai ales în cazul intervențiilor repetate și al cantităților mari de produs.
Țesuturile buzelor se modifică în timp, iar eliminarea acidului hialuronic nu înseamnă automat revenirea la forma și volumul de dinaintea injectărilor.
„Ce trebuie să știm este că, deși acidul hialuronic este marketat și targetat ca fiind complet reversibil, țesuturile noastre nu sunt reversibile. Ele, odată afectate de volumul exagerat, nu-și vor mai reveni la volumul anterior injectărilor doar pentru că noi vom topi substanța de acolo”, a explicat medicul.
Pentru a ilustra fenomenul, dermatologul compară țesuturile cu un balon care este umflat la maximum și apoi dezumflat. Chiar dacă revine la forma inițială în ceea ce privește conținutul, materialul nu mai are aceleași dimensiuni ca înainte.
Una dintre cele mai grave consecințe ale injectărilor repetate este fibroza, adică înlocuirea țesutului sănătos cu țesut cicatricial. Potrivit medicului, această modificare poate deveni ireversibilă.
„Gravă și complet ireversibilă este fibroza care apare din cauza injectărilor repetate. Ce înseamnă asta? Că țesutul care este sănătos, este moale, așa cum ar trebui să fie, este înlocuit de un țesut cicatricial, nu avem cum să corectăm la ora actuală genul acesta de fibroză”, a declarat Cristina Safta.
În timp, pacientele pot constata că buzele nu mai răspund corespunzător nici la procedurile de umplere, nici la cele de dizolvare a acidului hialuronic.
Fete de 20 de ani cer botox pentru a preveni ridurile
O altă tendință observată de medicul dermatolog este solicitarea injectărilor cu toxină botulinică la vârste foarte mici, inclusiv în jurul vârstei de 20 de ani, în scop preventiv.
Cristina Safta spune că botoxul nu ar trebui administrat preventiv, fără o indicație concretă. Necesitatea unei astfel de intervenții apare, în general, mult mai târziu.
„În ultima perioadă am întâlnit paciente tinere, 20 de ani, 20 și un pic, care au venit și au solicitat botox în scop preventiv. Această injectare cu toxină botulinică nu se face în scop preventiv, o facem doar dacă avem nevoie, iar realist vorbind, o vârstă minimală pentru când putem să avem nevoie de aceste lucruri ar fi undeva la 26, 27 de ani, dacă avem ghinion. Altfel, această vârstă poate să crească lejer după 30, chiar 40 de ani”, a explicat medicul pentru News.ro.
Dermatologul atrage atenția și asupra tendinței unor paciente de a solicita trăsături preluate de la vedete sau persoane cunoscute. Unele tinere vin la cabinet cu fotografii și cer să obțină buze, pomeți sau o linie a mandibulei asemănătoare cu cele ale unei celebrități.
Medicul spune că dorințele pacientului trebuie ascultate, dar nu pot fi îndeplinite fără a ține cont de proporțiile și particularitățile feței.
„Responsabilitatea noastră este să explicăm pacientului de ce nu i se potrivesc acele buze pe care și le dorește, sau pomeți, bărbie și așa mai departe”, a afirmat Cristina Safta.
„Fața de filtru” și presiunea rețelelor sociale
Dincolo de riscurile medicale, specialiștii atrag atenția asupra mecanismelor psihologice care le determină pe adolescente să își modifice aspectul. Psihologul Yolanda Crețescu consideră că rețelele sociale au contribuit la uniformizarea standardelor de frumusețe și la apariția unei comparații permanente între imaginea reală și cea filtrată.
Instagram, TikTok și Snapchat promovează frecvent imagini cu buze voluminoase, pomeți înalți și piele fără imperfecțiuni. Pentru o adolescentă, diferența dintre propria imagine din oglindă și fotografiile editate poate deveni o sursă de nemulțumire.
„Instagramul, TikTok-ul, Snapchat-ul au creat un standard de frumusețe aproape uniformizat. Buzele sunt pline, pomeții sunt înalți, pielea este fără textură. De ce? Pentru că filtrele fac acest lucru accesibil, iar tu când te privești ca tânără sau ca adolescentă în oglindă, bineînțeles că oglinda nu are filtre, și diferența ți se pare o deficiență: «Tu nu ești normală, tu nu ești ca toate celelalte»”, explică psihologul.
Dacă în trecut comparația se făcea mai ales cu prietenii sau colegii de școală, acum adolescentele ajung să se raporteze permanent la milioane de imagini din mediul online.
Yolanda Crețescu spune că această comparație continuă face tot mai dificilă construirea încrederii în sine și obținerea sentimentului de acceptare.
Modificarea feței, o încercare de a obține validarea celorlalți
Psihologul consideră că dorința de a avea buze mai mari sau trăsături asemănătoare celor promovate online nu reprezintă întotdeauna o nevoie estetică reală. În multe situații, în spatele solicitării se poate afla nevoia de acceptare și validare socială.
„Multe tinere asociază buzele pline cu acceptarea socială, cu identificarea valorizării publice, cu statutul, cu sentimentul de a fi văzute. Aceste soluții sunt minim invazive din perspectivă medicală, dar psihologic sunt destul de agravante, de fapt arată o nesiguranță emoțională profundă și nu este o nevoie estetică reală”, a declarat Yolanda Crețescu.
Un alt factor care contribuie la răspândirea fenomenului este banalizarea procedurilor. Prețurile mai accesibile și ofertele numeroase fac ca injectările să fie percepute ca intervenții obișnuite, cu riscuri minore.
Psihologul avertizează și asupra mesajelor care încurajează tinerele să înceapă procedurile cât mai devreme, pentru a preveni îmbătrânirea.
„În realitate, la 18 ani, pielea nu are nevoie de botox. Injectarea prematură poate duce la o atrofie musculară și la dependența de corecții și aici sunt specialiști care spun asta”, a precizat aceasta.
Comparațiile din familie pot alimenta nemulțumirea față de propriul corp
Potrivit psihologului, adolescența este o perioadă în care identitatea și imaginea de sine sunt încă în formare. Opiniile celor din jur, criticile primite în familie și comparațiile repetate cu alți copii pot influența modul în care o tânără își percepe propria valoare.
În acest context, o intervenție estetică poate părea o soluție rapidă pentru creșterea stimei de sine. Efectul este însă temporar, iar nemulțumirea inițială poate reveni, determinând solicitarea unor noi proceduri.
Yolanda Crețescu atrage atenția și asupra riscului apariției dismorfiei corporale, o tulburare în care o persoană ajunge să perceapă anumite defecte fizice ca fiind mult mai importante sau evidente decât sunt în realitate.
„Injectarea însă nu va rezolva percepția distorsionată, o poate agrava, declanșând un cerc vicios de proceduri: o procedură o va cere și pe următoarea”, explică psihologul.
În opinia sa, dorința de a schimba aspectul feței pentru a obține acceptarea celorlalți ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru familie și pentru specialiști.
„Noi, psihologii, tragem acest semnal de alarmă și de fiecare dată când o tânără vrea să-și schimbe fața pentru a se simți acceptată, problema nu este fața, ci este încrederea în sine”, a conchis Yolanda Crețescu.
