O noapte în care dormim mai puțin decât de obicei nu pare, la prima vedere, un motiv de îngrijorare. Ne bem cafeaua dimineața, trecem peste oboseală și ne continuăm ziua. Problema apare atunci când orele pierdute de somn devin un obicei. Organismul nu tratează lipsa somnului ca pe o simplă neplăcere, ci ca pe o situație care îi afectează treptat mai multe sisteme.
Somnul nu înseamnă doar o pauză de la activitățile zilnice. În timpul nopții, creierul și organismul desfășoară numeroase procese importante pentru memorie, reglarea hormonilor, metabolism, imunitate și sănătatea cardiovasculară. Atunci când dormim prea puțin, toate acestea pot avea de suferit.
Creierul este printre primele care reacționează
Unul dintre cele mai evidente efecte ale unei nopți proaste este senzația de oboseală. Dar lipsa somnului nu se oprește aici. Poate afecta atenția, memoria, capacitatea de concentrare, viteza de reacție și modul în care luăm decizii.
De aceea, după mai multe nopți în care pierdem chiar și una-două ore de somn, putem avea impresia că „funcționăm normal”, deși performanța noastră este deja afectată. Pot apărea greșeli mai frecvente, dificultăți în rezolvarea problemelor și o capacitate mai redusă de a ne controla reacțiile emoționale.
Un fenomen deosebit de periculos este microsomnul. Este vorba despre episoade foarte scurte în care creierul intră pentru câteva secunde într-o stare de somn, uneori fără ca persoana să-și dea seama. În cazul șoferilor, consecințele pot fi grave.
Foamea poate deveni mai greu de controlat
Lipsa somnului poate influența și modul în care organismul reglează senzația de foame și sațietate. Somnul insuficient este asociat cu modificări ale hormonilor implicați în controlul apetitului, ceea ce poate face ca senzația de foame să fie mai puternică.
Asta poate explica de ce, după o noapte nedormită sau după mai multe nopți scurte, unele persoane simt nevoia să mănânce mai mult sau sunt atrase mai ușor de alimente foarte calorice.
Pe termen lung, problema devine mai complexă. Somnul insuficient este asociat cu un risc mai mare de obezitate, iar cercetările indică și modificări ale modului în care organismul folosește insulina și reglează glicemia.
Inima nu este indiferentă la orele pierdute
În timpul somnului, organismul intră într-o stare diferită de activitate, iar tensiunea arterială scade în mod normal. Când somnul este insuficient sau de slabă calitate, acest mecanism poate fi perturbat.
Lipsa cronică de somn a fost asociată cu hipertensiunea arterială. De asemenea, cu un risc mai mare de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Nu înseamnă că o singură noapte nedormită provoacă o astfel de boală, ci că problema devine importantă atunci când somnul insuficient se repetă.
De aceea, somnul este considerat unul dintre elementele importante ale sănătății cardiovasculare, alături de alimentație, mișcare și controlul factorilor de risc.
Imunitatea are și ea nevoie de somn
Când cineva doarme prost, este posibil să observe că se simte mai vulnerabil sau că îi este mai greu să se recupereze după o perioadă solicitantă. Nu este doar o impresie fără explicație biologică.
Somnul are un rol important în funcționarea sistemului imunitar. Cercetările au arătat că privarea de somn poate modifica răspunsurile imunitare și procesele inflamatorii ale organismului.
Asta nu înseamnă că o noapte scurtă ne va îmbolnăvi automat. Însă lipsa repetată a somnului poate afecta modul în care organismul răspunde la infecții și la alți factori de stres.
Ce se întâmplă cu starea de spirit
După o noapte în care am dormit foarte puțin, suntem adesea mai iritabili, mai puțin răbdători și ne concentrăm mai greu. Dacă această situație devine permanentă, efectele asupra sănătății mintale pot fi mai importante.
Somnul insuficient este asociat cu probleme de reglare emoțională și cu un risc mai mare pentru anumite probleme de sănătate mintală, inclusiv depresia. În același timp, relația este complexă: și stresul, anxietatea sau depresia pot afecta somnul.
Cu alte cuvinte, se poate forma un cerc dificil de întrerupt. Dormim prost pentru că suntem stresați, iar lipsa somnului ne face mai greu să gestionăm stresul.
Cât ar trebui să dormim
Pentru majoritatea adulților, recomandarea este de aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte. Nu există însă o cifră perfectă, valabilă pentru fiecare persoană, iar necesarul poate varia în funcție de vârstă și de particularitățile individuale.
Important este și faptul că nu contează doar numărul de ore, ci și calitatea somnului. Un om care petrece opt ore în pat, dar se trezește foarte des sau are un somn fragmentat, nu beneficiază neapărat de aceeași odihnă ca o persoană care doarme continuu.
De asemenea, ideea că putem recupera complet somnul pierdut dormind mult în weekend nu este chiar atât de simplă. Somnul suplimentar poate ajuta la reducerea senzației de oboseală, dar nu înlocuiește toate beneficiile unui program regulat de somn.
Când oboseala ar trebui să ne trimită la medic
Dacă o persoană doarme suficient, dar se trezește în mod constant obosită, are somnolență puternică în timpul zilei, adoarme involuntar sau are probleme persistente cu adormirea și menținerea somnului, problema merită discutată cu un medic.
Uneori, în spatele oboselii nu se află doar un program prea încărcat, ci o tulburare de somn sau o altă problemă medicală care trebuie identificată.
Somnul nu este, așadar, timpul în care organismul „nu face nimic”. Este perioada în care corpul și creierul își desfășoară o parte importantă din procesele de refacere și reglare. Iar atunci când orele de somn dispar constant din program, efectele nu rămân doar la nivelul unei dimineți în care ne este greu să ne ridicăm din pat. În timp, aproape întregul organism poate resimți această datorie de somn.
Citește și: Ai senzația că ai mai trăit exact aceeași clipă? Ce este, de fapt, fenomenul deja-vu
