Duminică decisivă pentru viitorul politic al Germaniei. În regiunea Saxonia-Anhalt au loc alegeri regionale cruciale, iar rezultatele ar putea duce la preluarea controlului asupra unui stat federativ de către extrema dreaptă pentru prima dată din 1945, conform relatărilor news.ro.
Raportul de forțe: AfD spulberă conservatorii în sondaje
În acest Land din fosta RDG, Alternativa pentru Germania (AfD) – partid anti-imigranți, rusofil și apropiat de cercurile trumpiste – domină clar opțiunile de vot. Potrivit ultimelor sondaje citate de AFP, AfD îi devansează cu aproape 20 de puncte pe conservatorii cancelarului Friedrich Merz, înregistrând 40-43% față de doar 22-24%.
Aprecierea electorală a formațiunii s-a concretizat deja prin locul al doilea obținut de lidera sa, Alice Weidel, la alegerile federale din 2025, AfD ieșind pe primul loc în majoritatea circumscripțiilor din estul Germaniei, o zonă mai săracă.
Îngrijorarea este maximă la Berlin. Cancelarul Friedrich Merz a avertizat repetat alegătorii din est asupra unor „daune economice considerabile” în cazul unei victorii a extremei drepte, declarând recent: „Nu-mi pot imagina că investitorii internaționali ar dori să vină să inaugureze o nouă fabrică alături de un ministru-președinte din partea AfD”.
De ce crește extrema dreaptă în fostul bloc comunist
Nathalie Le Bouëdec, profesoară de istorie și civilizație germană la Universitatea Bourgogne-Europe, a explicat pentru BFM că AfD profită de experiențele negative trăite de locuitori după reunificare: șomajul, declinul economic, dispariția cadrului de viață și sentimentul că vest-germanii le-au marginalizat istoria.
Totodată, memoriile nazismului nu au fost abordate la fel în RDG ca în RFG, motiv pentru care AfD este privită adesea ca un partid oarecare. După rezultatele bune din Saxonia și Turingia în 2024, AfD mizează pe Saxonia-Anhalt – un Land mic, de 2,1 milioane de locuitori, cu populație îmbătrânită din cauza plecării tinerilor – unde oamenii se simt lăsați în urmă.
Ulrich Siegmund: Vedeta TikTok pe motoreta Simson și nostalgia „Ostalgie”
Principalul artizan al ascensiunii AfD în regiune este Ulrich Siegmund (30 de ani), un bărbat zâmbitor, fost director al unei firme de parfumuri de interior și vedetă pe rețelele sociale, unde strânge 500.000 de abonați pe Instagram. Fost membru timp de șase ani în partidul conservator (al ex-cancelarului Helmut Kohl), Siegmund s-a alăturat AfD în 2014, la un an de la înființare.
Siegmund face selfie-uri, oferă autografe și speculează fenomenul „Ostalgie” – nostalgia față de viața în fostul stat comunist. El apare la mitinguri pe o motoretă Simson (simbol al identității est-germane), în timp ce unii susținători flutură vechiul steag al RDG.
Programul radical: Expulzări, schimbări în școli și controverse neonaziste
Candidatul AfD promovează măsuri drastice:
- Imigrație: Promite expulzarea din prima zi a străinilor aflați în situație ilegală. În 2023, Siegmund a participat la întâlnirea secretă de la Potsdam privind „remigrarea” masivă a străinilor și germanilor de origine străină, scandal care a determinat partide ca Rassemblement National să se distanțeze de AfD.
- Educație și societate: Susține familia tradițională, vrea interzicerea steagului LGBT+ în școli și arborarea zilnică a drapelului național. De asemenea, dorește eliminarea obligativității frecventării școlii (deschizând calea spre educația la domiciliu) și modificarea programelor de istorie, pe care le consideră prea axate pe vinovăția Germaniei din Al Treilea Reich.
- Legături extremiste: Revista Der Spiegel a dezvăluit că unii colaboratori ai săi au avut legături strânse cu mișcarea radicală de extremă dreaptă și neonazistă.
Rivalul conservator și scenariile matematice ale guvernării
În fața sa se află conservatorul Sven Schulze (47 de ani), fost europarlamentar și inginer de profesie. Aflat la conducerea Landului din martie, după ce a fost ministru al Economiei, Schulze are un stil sobru, fără patetism, însă a fost afectat de nepopularitatea guvernului Merz.
Calea AfD spre putere rămâne însă complicată din cauza sistemului proporțional (în prezent, doar Saarland este condus de un singur partid, SPD):
- Majoritatea absolută: AfD ar putea guverna singură doar dacă obține majoritatea absolută. Acest lucru depinde de partidele care trec pragul de 5%. Dacă formațiuni precum liberalii sau partidul populist de stânga pro-rus BSW obțin doar 4% și rămân în afara Parlamentului, procentul necesar pentru ca AfD să obțină majoritatea scade matematic de la 50% la 46%.
- Varianta coaliției: Toate partidele au refuzat o alianță cu AfD, singura excepție cu o poziție mai ambiguă fiind BSW.
- Guvern minoritar: În lipsa unei majorități AfD, Sven Schulze ar putea conduce un guvern minoritar datorită „cordonului sanitar”, la fel cum s-a întâmplat în Turingia în 2024, unde partidul Die Linke menține guvernul fără a face parte din coaliție.
Politologul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) consideră că o victorie a AfD va intensifica criticile la adresa lui Merz, dar exclude o demitere a cancelarului din lipsă de succesor. Indiferent de deznodământ, obținerea unui scor de 40% de către AfD va reprezenta un adevărat cutremur politic pentru Germania.
POLITICO: De ce Friedrich Merz va pierde alegerile regionale de duminică, indiferent de rezultat
Pentru cancelarul Friedrich Merz, alegerile de duminică din estul Germaniei nu oferă niciun rezultat favorabil, ci doar diferite grade de umilinţă politică, scrie POLITICO.
Se preconizează că Alternativa pentru Germania (AfD) va câştiga în mod decisiv în landul Saxonia-Anhalt, terminând cu mult înaintea conservatorilor lui Merz, conform sondajelor preelectorale. Acest rezultat ar arăta, în termeni cât se poate de clari, măsura în care extrema dreaptă s-a consolidat şi a depăşit partidele mainstream în zone întinse ale ţării.
Această umilinţă ar fi şi mai gravă pentru Merz dacă AfD ar obţine suficiente voturi pentru a-şi asigura o majoritate parlamentară absolută şi pentru a guverna singur landul. Cel puţin din perspectiva partidelor tradiţionale din Germania, acest lucru i-ar asigura un loc ruşinos în istoria postbelică a ţării, ca lider naţional care a prezidat prima ascensiune a extremei drepte la puterea reală de guvernare de la al Doilea Război Mondial încoace.
Nici celelalte scenarii probabile nu îi oferă prea multă uşurare lui Merz
Dacă AfD nu reuşeşte să obţină o majoritate de guvernare în land – un scenariu care pare din ce în ce mai probabil, pe baza ultimelor sondaje – Uniunea Creştin-Democrată a lui Merz, clasată pe locul al doilea, se va confrunta cu o serie de opţiuni insuportabile în încercarea de a forma o coaliţie cu partidele de stânga. Orice astfel de alianţă ar fi probabil sortită eşecului încă de la început, rămânând în acelaşi timp dependentă de sprijinul extremei stângi sau al extremei drepte pentru a adopta legi.
De asemenea, cresc îngrijorările că AfD s-ar putea pregăti pentru acest scenariu contestând rezultatul alegerilor de duminică. Partidul a emis deja comunicate de presă în care pune la îndoială voturile prin corespondenţă, în timp ce candidatul său principal, Ulrich Siegmund, şi-a exprimat îngrijorări similare pe reţelele de socializare.
Indiferent de rezultatul de duminică, alegerile ar putea declanşa o serie de evenimente pentru Merz – un lider deja slab din punct de vedere istoric – care ar putea duce, în cele din urmă, la căderea sa şi nu este clar dacă cancelarul are o strategie coerentă pentru a face faţă consecinţelor.
