Primarii din Dolj și conducerea Consiliului Județean Dolj au transmis un semnal clar: bugetele locale sunt insuficiente pentru investiții majore, iar ieșirea din linia europeană ar însemna un dezastru pentru comunitățile din Oltenia. CJ Dolj și ADR Sud-Vest Oltenia le-a înmânat, astăzi, mai multor primari din Dolj contractele din fonduri europene pentru reabilitarea energetică a mai multor clădiri cum ar fi școli, spitale sau clădiri ale administrației locale. Pentru că majoritatea primarilor au mulțumit CJ Dolj și ADR pentru implicare, iar contextul politic este unul incert, Gazeta de Sud i-a întrebat ce ar însemna pentru comunitățile pe care le conduc dispariția fondurilor europene. Mai simplu spus, ce cred ei că s-ar întâmpla dacă România ar schimba direcția europeană din prezent.
„5 milioane de euro contează foarte mult, chiar dacă mai ai în vistierie 350 de miliarde vechi”
Prima intervenție a adus în prim-plan eforturile administrațiilor locale de a atrage finanțări externe, indiferent de mărimea bugetului propriu. Primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză, a explicat în detaliu mecanismul prin care fondurile europene eliberează presiunea de pe bugetele locale:
„Ne-am dorit foarte tare să fim implicați pentru atragerea acestor fonduri europene. Ne-am dat toată silința și suntem foarte implicați. Suntem bucuroși pentru că și acești 5 milioane de euro contează foarte mult, chiar dacă mai ai în vistieria ta 350 de miliarde vechi pe care le am în derulare și pe care le investesc în comuna pe care eu o reprezint. Asta datorită faptului că am fost un bun gospodar, datorită faptului că am atras investitori, datorită faptului că banul public este gestionat cu mare grijă și foarte atent. Și avem fond de rulment de la an la an, care rămâne, de zeci, poate chiar sute de miliarde în bugetul local. Aceste fonduri europene ne degrevează de presiune și pot să derulez mai multe proiecte în paralel.
Dacă ne-am întoarce… important e ceea ce creăm, ceea ce facem. Aceste investiții astăzi aduc plus valoare comunității, aduc plus valoare economiei locale. O dinamizăm, creștem, facem ceva, devenim mai atractivi. Și lucrul ăsta că se întâmplă astăzi este foarte bine, pentru că suntem implicați și ne ajută și pe viitor. Dacă ne întoarcem, ne întoarcem, dar am apucat să facem ceva care creează plus valoare, creează confort, crește calitatea vieții și de aici toată lumea are de câștigat. E foarte important să fim implicați, să fim activi”, a declarat el.
„Rămâne singura soluție de dezvoltare: nu cred că vreun primar își dorește să părăsească linia europeană”
O altă luare de cuvânt a venit din partea primarului comunei Călărași, Sorin Sandu, și a vizat direct direcția strategică a țării și rolul de ghidaj pe care aleșii locali îl au în raport cu comunitățile lor, în contextul lipsei de finanțare națională:
„Dacă-mi permiteți… cred că am simțit mai bine direcția întrebării. Ca să nu mai avem fonduri europene ar trebui să renunțăm la linia europeană. Nu cred că vreunul dintre primarii prezenți aici este dintre cei care și-ar dori să părăsească linia europeană a României. Niciunul dintre cei care beneficiază azi de proiecte nu cred că se gândește la vreun moment dat să contribuie în vreun fel la ieșirea României din finanțarea europeană. Rămâne singura soluție până la urmă și, ca să nu mai beneficiem de finanțare, ar trebui să nu mai fim pe aceeași linie de politică și de orientare. Ori așa ceva nu este posibil în momentul ăsta și, dacă ceva ține de noi, de primari, până la urmă, este să-i orientăm pe oameni, pe votanți, să avem grijă să le recomandăm să rămânem pe această zonă europeană, pentru că este evident că instabilitatea guvernamentală de acum… finanțările guvernamentale nu sunt valide, nu sunt prezente. Așa că rămâne singura soluție de dezvoltare și, repet, cred că toți cei de aici sunt de acord că vom merge pe această linie europeană până la capăt, indiferent ce și-ar dori unii sau alții să strice în această relație. Mulțumesc”, a explicat primarul.
Primarul din Băilești: „Bugetul local pe un an este de 38 de miliarde vechi; pentru două școli am închide primăria”
Primarul din Băilești, Irinel Mușuroi, a explicat că, fără granturi europene, administrațiile mici s-ar bloca definitiv:
„Aș vrea să adaug și eu ceva în completare. L-am auzit pe domnul primar de la Cârcea, care vorbea de ceea ce a reușit prin perseverență să facă, însă, în cazul dumnealui, vreau să-i spun că are o poziționare privilegiată. Eu vreau să vorbesc din punctul de vedere al unui municipiu care este ca și pondere de populație al doilea după municipiul Craiova — bine, păstrând proporțiile —, însă așezarea municipiului Băilești a fost dintotdeauna privată de acces la tot ceea ce înseamnă dezvoltare.
Singura șansă a Băileștiului, așa cum am spus-o, noi nu avem acolo investitori, nu avem posibilitatea de a atrage investitori să fim poziționați lângă municipiul reședință de județ care să poată să aducă astfel de investitori și în comunitatea noastră. De aceea, așa cum mi-au spus și domnul director general și domnul președinte Cosmin Vasile, dacă mă opresc, mai am un singur hop, parcul industrial, pentru că este singura șansă a orașului pentru a se dezvolta. Dar nu numai a orașului, mă uit aici la colegii mei din zonă, împreună colaborăm, împreună ne sfătuim, ne întâlnim lunar și discutăm și considerăm că o platformă industrială la Băilești n-ar fi benefică numai pentru Băilești, dar și pentru localitățile din jur, comunitățile mici: Afumați, Galicea Mare, Cioroiași și Siliștea Crucii, Moțăței, pentru tot ce ar însemna să coagulăm acea zonă și pentru a crea locuri de muncă.
Dacă domnul primar Pupăză vorbea de 350 de milioane din bugetul local, dacă am înțeles eu, pe care îi rulați în momentul de față ca și investiții, eu pot să vă spun că bugetul local al municipiului Băilești este în totalitate de 380 de miliarde, adică 38 de milioane vechi. Ceea ce înseamnă acoperirea funcționării, începând cu salariile, servicii, asigurarea funcționării instituțiilor publice cu sumele pe care le putem aloca pentru fiecare, și din ce rămâne să facem investiții la nivel local.
Pot să vă spun că bugetul anului trecut sau anului în curs l-am clădit plecând de la nevoia stringentă de infrastructură rutieră și de acolo am început să clădim bugetul, pentru că nu mai există fonduri pe infrastructură rutieră. Doar cu sprijinul Consiliului Județean reușim să… astăzi demarăm lucrările pentru o parte din DJ-ul care se duce spre Rast, care este foarte afectat și nu se mai poate circula pe el.
Prin urmare, fără fonduri europene, eu consider că nicio comunitate mică nu ar putea să se dezvolte, nicio comunitate mică n-ar putea să aducă și să ajungă la standarde europene — tot vorbim de fonduri europene —, pentru că proiectele pe care le-am semnat în ultima perioadă de timp, valoarea lor însumată, inclusiv cu acesta căruia noi îi acordăm cofinanțare, bineînțeles a fost depus în 2025, este în valoare de 20 de milioane de euro toate proiectele cumulate, undeva la 1.000 de miliarde. Deci, pentru două școli, dacă aș fi vrut să le fac — adică nu că aș fi vrut, este necesar a fi făcute —, bugetul local pe un an nu ar fi ajuns. Asta ar însemna să închidem primăria și să dăm toți banii ca să facem aceste investiții, așa ca o imagine plastică, nu că s-ar întâmpla lucrurile acestea.
De aceea, fără fonduri europene — și toți suntem conștienți de acest lucru —, nimeni nu poate să evolueze, nimeni nu poate să se dezvolte, nici chiar Consiliul Județean, pentru că, oricât de mare ai fi, nevoile, cu cât ești mai mare, nevoile cu atât sunt mai mari. De aceea, dumnealor, la nivel de Consiliu Județean și la nivel de ADR Sud-Vest Oltenia, s-au aplecat către fiecare comunitate, ne-au încurajat să depunem aceste proiecte, ne-au asigurat de expertiza dumnealor și de sprijinul dumnealor și pe implementare. De aceea noi aici le suntem recunoscători pentru faptul că au avut această deschidere, ceea ce nu se întâmplă în toate zonele. Astfel că, din punctul meu de vedere, fără fondurile europene nu poate să existe dezvoltare.”, a declarat primarul.
Influența primarilor la alegeri și impactul crizei asupra oamenilor
Plecând de la răspunsul primarului din Călărași care spunea că va încerca să-i determine pe locuitorii comunei să păstreze calea europeană, GdS i-a întrebat pe primari câtă influență cred ei că mai au asupra oamenilor. Răspunsul a venit tot de la Sorin Sandu:
„Ce influență vor avea primarii… o vom vedea în 2028. Va fi din ce în ce mai greu. Cu privire la încredere, la capacitatea noastră de a transfera încrederea noastră către încrederea cetățeanului, dacă am fi vorbit acum vreo 5-6 luni de zile, n-ar fi fost cu mult mai greu decât acum. Din fericire, instabilitatea din perioada asta — deci are și o parte, o latură bună —, ea i-a cam trezit pe mulți. Au realizat că cei care pot să promită soluții mai bune în afara Uniunii Europene nu sunt credibili și că ar fi o aventură extrem de costisitoare.
Vom merge la ei în condițiile în care chiar ei s-au convins în mare măsură că este nevoie totuși de păstrarea acestei linii. Sunt reticențe, clar. Reticențele sociale au darul de a-i influența pe oameni, sigur, cu informații mai bune sau mai proaste. Dar ceea ce-i trezește la realitate este viața lor de zi cu zi: facturile, toate celelalte. Majoritatea au înțeles până la urmă că singura soluție este asta și cred că atunci când vom merge la ei, dacă nu vom insista pe atare încât să înceapă să ne bănuiască de alte interese, vor fi mult mai receptivi. Sigur, și noi ne-am decredibilizat în mare măsură pentru că am propus în ultimul timp niște soluții care s-au dovedit nu prea bune.
Cred că ar trebui să se întâmple ceva și mult mai rău ca să se vadă că soluțiile pe care le-am promis… le-am propus noi erau totuși bunicele. Și sper să nu ajungem în acel moment în care să avem în fruntea statului sau la conducerea statului acele forțe de extremă care să dovedească faptul că se poate și mai rău decât atât. Deci, undeva, criza de acum ne permite să putem să mergem din nou la poartă la om și să stăm de vorbă cu el. Că-l vom convinge, că nu-l vom convinge, dar eu zic că avem un plus venit din rezultatele acestei crize. Mulțumesc.”, a precizat primarul din Călărași.
Strategia CJ Dolj
Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, a sintetizat efortul de investiții al județului, destinzând atmosfera din sală:
„Să știți că… bine, ca să-l completez și pe domnul primar de la Băilești și pe domnul primar de la Cârcea și întrebările dumneavoastră cu fondurile europene, începând cu un spirit de glumă, că nu-i vina nimănui că Băileștiul s-a așezat între Moțăței și Rast, iar Cârcea a avut norocu’ că s-a așezat Craiova lângă Cârcea… Important e ca proiectele să fie duse la bun sfârșit, important este ca să fie condiții. Am văzut cadre didactice care se duc — și astea sunt posturile în învățământ — cu drag în unele localități unde sunt condiții la școală de top, la fel ca orice… sau cum se spune pe acolo, aproape mai bune decât în Craiova. La fel cum îmi doresc să nu ne trezim că avem spitale foarte, foarte bune și să nu mai avem linii de gardă sau medici. La 60, la 70 de kilometri e greu să găsești medici care locuiesc doar în Calafat sau doar în Băilești sau doar în Dăbuleni. E clar că trebuie să fie preluați și din Craiova, din centrul universitar, sau din orașe sau din alte localități ale județului sau ale județelor vecine. Astea-s foarte importante și eu sunt convins că nu vom ajunge în situațiile respective.
Noi, ca și Consiliu, suntem primii la accesat sau contractat fonduri europene pe exercițiul acesta și ne vom menține. Săptămâna aceasta vom avea o ședință extraordinară în care vom modifica un SF, până la finalul lunii mai depunem un contract pentru un contract de finanțare de 35 de milioane de euro. Am depus acum trei săptămâni pentru un parc industrial de 184 de hectare, 9.700.000 de euro din Programul de Tranziție Justă. Urmează ca în septembrie-octombrie, când e gata documentația pentru ce înseamnă un parc, o comunitate energetică, un parc fotovoltaic — nu doar Consiliul Județean, vor fi și mai multe localități partenere acolo —, și ne menținem linia aceasta. Bugetul este insuficient dacă ar fi din fonduri proprii ca să avem totul pus la punct în felul acesta.”,a spus Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj.
Cât despre informația lansată în spațiul public de vicepremierul Oana Gheorghiu privind blocarea fondurilor pentru comunele neînscrise pe platforma ghiseul.ro, reprezentanții Consiliului Județean au infirmat ferm ipoteza:
„Au fost și probleme, ține de fiecare localitate care este autonomă financiar. Se vor înscrie toți pe ghiseul.ro, a fost probabil doar o exprimare a respectivei doamne. Și noi i-am ajutat acolo unde a fost cazul și cu proiecte europene pentru digitalizare și cu proiecte europene pentru a-și cumpăra aparatură, unde am fost parteneri cu foarte multe localități, și se vor conforma încet absolut toate. Nu asta e o problemă. A fost și… știți cum e atunci când ai termen limită și la termenul limită toți se înghesuie, se mai blochează și platforma, așa că nu va fi asta problema, să nu fie înscrise comunele pe ghiseul.ro”, a explicat Cosmin Vasile.
