Apa de ploaie colectată de pe acoperișuri ar putea fi folosită pentru răcirea clădirilor în perioadele de caniculă, reducând atât consumul de energie pentru aer condiționat, cât și temperaturile din orașe.
Cercetătorii de la University of Manchester au modelat un astfel de sistem folosind Tokyo ca studiu de caz. Apa de ploaie ar fi stocată în rezervoare și pulverizată automat pe acoperișuri atunci când acestea ating anumite temperaturi, scrie Euronews.
Acoperișurile răcite transferă mai puțină căldură în interiorul clădirilor, ceea ce reduce nevoia de aer condiționat și, implicit, consumul de electricitate. În același timp, dacă sunt folosite mai puține aparate de aer condiționat, este eliminată și mai puțină căldură în mediul urban.
Cercetătorii au constatat că momentul pornirii sistemului de pulverizare este mai important decât dimensiunea rezervorului sau cantitatea de apă folosită. Rezervoarele foarte mari au adus doar reduceri suplimentare modeste ale consumului de energie și ale temperaturilor extreme, iar folosirea unei cantități mai mari de apă nu a însemnat automat o răcire mai puternică, deoarece o parte din apă a rămas pe acoperiș în loc să se evapore.
„Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri și utilizarea ei strategică pentru răcire ar putea oferi o modalitate practică de a reduce atât necesarul de energie, cât și temperaturile urbane”, spune Dr. Zhonghua Zheng, autorul principal al studiului.
Potrivit cercetătorului, avantajele devin și mai importante în anii foarte călduroși, ceea ce ar putea transforma sistemele de acest tip într-o soluție tot mai relevantă pe măsură ce clima se încălzește.
Un alt avantaj este reducerea scurgerilor pluviale urbane. „Rezervorul de apă de ploaie oferă, de asemenea, un beneficiu suplimentar prin reducerea scurgerilor urbane extreme”, explică Junjie Yu, cercetător doctorand la University of Manchester.
De ce aerul condiționat nu este o soluție perfectă
Răcirea spațiilor, dominată de aparatele de aer condiționat, a consumat aproximativ 2.100 TWh de electricitate în 2022, echivalentul a circa 7% din consumul mondial de electricitate din acel an, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Numărul aparatelor de aer condiționat ar putea ajunge la 5,5 miliarde în următoarele trei decenii, pe măsură ce temperaturile extreme devin tot mai frecvente. Creșterea cererii pune presiune suplimentară pe rețelele electrice și poate contribui la creșterea emisiilor.
În plus, aparatele de aer condiționat nu doar consumă energie, ci elimină căldura absorbită din interior direct în exterior, contribuind la fenomenul de „insulă de căldură urbană”. În orașele aglomerate, căldura este captată între clădiri și absorbită de suprafețele de asfalt și beton, ceea ce face ca temperaturile să fie mai ridicate decât în zonele rurale din apropiere.
Acoperișurile albe pot reduce căldura
O altă soluție analizată de cercetători este reprezentată de așa-numitele „cool roofs”, acoperișuri vopsite în alb sau în culori reflectorizante.
Un studiu realizat de UCL și University of Exeter în 2024 a analizat efectul pe care l-ar fi avut instalarea pe scară largă a acestor acoperișuri în Londra în vara anului 2018. Cercetătorii au estimat că temperatura orașului ar fi putut fi redusă cu aproximativ 0,8°C în medie.
„Dacă sunt adoptate pe scară largă, acoperișurile reci pot reduce semnificativ temperatura aerului la nivelul solului într-un oraș”, a declarat Dr. Charles Simpson de la UCL. Potrivit acestuia, efectul de răcire ar putea salva vieți și îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.
Citește și: Polițiștii rutieri doljeni au dat 380 de amenzi și au reținut 24 de permise pentru viteză excesivă
