Drumul la supermarket nu mai înseamnă doar cumpărături. Pentru tot mai mulți români, vizita începe cu o oprire la automatele de colectare a ambalajelor, unde sticlele și dozele sunt transformate în bani. La aproape trei ani de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), rezultatele arată că obiceiurile de consum se schimbă, iar comercianții sunt nevoiți să se adapteze unei noi realități din retail.
Dacă la început mulți priveau cu scepticism sistemul prin care consumatorii plătesc o garanție de 50 de bani pentru fiecare ambalaj și o recuperează la returnare, astăzi automatele amplasate în marile magazine au devenit o prezență obișnuită. Cozi la aparatele de colectare se formează mai ales în weekend, iar bonurile valorice obținute sunt folosite imediat pentru cumpărăturile din magazin.
Datele publicate de RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, arată că românii au returnat în primele șase luni ale anului peste 2,4 miliarde de ambalaje. Rata de colectare a ajuns la 82%, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cumpărătorii și-au schimbat rutina
În multe familii, păstrarea ambalajelor într-un sac separat și returnarea lor înainte de cumpărături au devenit deja un obicei.
Specialiștii din retail spun că oamenii nu mai văd garanția ca pe un cost suplimentar, ci ca pe o sumă pe care o recuperează aproape automat. În plus, faptul că bonurile pot fi folosite imediat la casa de marcat îi încurajează pe clienți să revină în același magazin.
Acest comportament are un efect direct asupra retailerilor. Magazinele mari beneficiază de un flux mai mare de clienți, iar mulți consumatori aleg să își facă toate cumpărăturile acolo unde pot returna ambalajele rapid și fără dificultăți.
Magazinele investesc în aparate și spații dedicate
Implementarea SGR a însemnat investiții importante pentru comercianți. Hipermarketurile și supermarketurile au amenajat zone speciale pentru colectarea ambalajelor și au instalat automate performante capabile să preia mii de recipiente în fiecare zi. În cazul magazinelor mici, adaptarea a fost mai dificilă. Unele colectează ambalajele manual, în timp ce altele au încheiat parteneriate cu puncte de colectare din apropiere.
Reprezentanții industriei spun că sistemul a schimbat inclusiv modul în care sunt organizate spațiile comerciale, deoarece zonele de colectare au devenit parte integrantă din experiența de cumpărare.
România recuperează decalajul față de alte state europene
Performanțele înregistrate în ultimele luni arată că România începe să se apropie de statele europene care folosesc de ani buni sisteme similare.
Potrivit RetuRO, creșterea ratei de colectare confirmă faptul că returnarea ambalajelor începe să intre în rutina zilnică a populației. Bucureștiul conduce clasamentul național. Acesta este urmat de județele Ilfov, Timiș, Cluj și Constanța, unde au fost colectate cele mai mari cantități de ambalaje în prima jumătate a anului.
Apar noi obiceiuri de consum
Schimbările nu se opresc la sticle și doze. Retailul începe să promoveze tot mai mult produsele cu ambalaje reutilizabile și variantele de tip „refill”, în special în zona produselor cosmetice și de îngrijire personală.
Marile companii din domeniu susțin că tot mai mulți consumatori aleg rezervele pentru șampoane, geluri de duș sau parfumuri. Asta pentru că sunt mai ieftine și reduc cantitatea de plastic folosită. Retailerii adaptează deja rafturile pentru aceste produse, considerate una dintre direcțiile importante ale comerțului din următorii ani.
Beneficii și pentru consumatori
Dincolo de impactul asupra mediului, sistemul aduce și avantaje financiare. O familie care consumă frecvent apă, băuturi răcoritoare sau bere poate recupera lunar zeci de lei doar prin returnarea ambalajelor. Pentru mulți cumpărători, suma este folosită pentru achiziția unor produse alimentare sau de uz casnic, reducând astfel valoarea bonului final.
Totodată, magazinele observă că persoanele care vin să returneze ambalaje aleg de cele mai multe ori să facă și alte cumpărături, ceea ce contribuie la creșterea traficului în unitățile comerciale.
Provocările rămân
Chiar dacă sistemul funcționează din ce în ce mai bine, există în continuare dificultăți. Consumatorii reclamă uneori aparate defecte, timpi mari de așteptare sau refuzul unor ambalaje deteriorate ori murdare.
În mediul rural, accesul la puncte de returnare este încă limitat în unele localități, iar magazinele mici se confruntă cu probleme de spațiu și logistică.
Cu toate acestea, specialiștii consideră că sistemul este într-o etapă de maturizare și că eficiența lui va continua să crească pe măsură ce infrastructura se dezvoltă și consumatorii se familiarizează cu regulile.
Retailul viitorului pune accent pe sustenabilitate
Transformările produse de Sistemul de Garanție-Returnare arată că retailul nu mai înseamnă doar rafturi pline și promoții. Consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la impactul pe care îl au alegerile lor asupra mediului, iar comercianții răspund prin investiții în soluții sustenabile, de la colectarea ambalajelor până la produse reutilizabile și ambalaje reîncărcabile.
Cifrele din prima jumătate a anului confirmă că schimbarea este deja vizibilă. Cu peste 2,4 miliarde de ambalaje returnate și o rată de colectare de 82%, Sistemul de Garanție-Returnare a devenit unul dintre cele mai importante proiecte de economie circulară din România și un exemplu despre cum un obicei aparent simplu poate schimba comportamentul de cumpărare al unei întregi societăți.
Citește și: De ce îmbătrânim mai repede fără mișcare
