Pe zi ce trece, gospodarii trebuie să renunţe la cele învăţate de-o viaţă şi să se adapteze normelor UE. Procesul este însă anevoios, mai ales că multe norme se pliază greoi pe învăţămintele de odinioară.
Marea provocare constă în acceptarea noului statut al ţăranului autohton care, la vârsta de 50-70 de ani, a devenit peste noapte „fermier“, chiar dacă ferma lui este de fapt o mică gospodărie în care investeşte tot ce are – ore-n şir de muncă, agoniseala de toamna trecută. Statutul de fermier îi conferă însă ţăranului român o serie de noi drepturi şi obligaţii greu de imaginat. Dacă mulţi au înţeles că pentru a primi subvenţia directă pe suprafaţă de la UE trebuie să-şi deschidă cont în bancă, chiar dacă în satul lor nu există nici o bancă şi nici un bancomat, provocările se ţin lanţ. Cea mai recentă constă în Caietul Fermierului, care le va face zile negre ţăranilor care vând lapte.
Caietul Fermierului vine pe internet
Pe lângă faptul că acest caiet se găseşte numai pe internet, iar sarcina de a-l procura îi revine fermierului, Caietul Fermierului va trebui să fie completat zilnic de ţăranii care deţin una-două vaci şi vând lapte şi care astfel trebuie să ţină o evidenţă cantitativă a laptelui produs. Cu toate că în opinia noului ministru al agriculturii, Decebal Traian Remeş, caietul îi va ajuta pe ţăranii crescători de animale, acesta le dă proprietarilor de animale multe bătăi de cap. Fermierii care comercializează peste 5.000 kg de lapte pe an în afara evidenţei cantitative va trebui să-şi calculeze şi echivalentul în lapte al produselor lactate comercializate ţinând cont de faptul că ministerul vrea ca raportările să fie făcute în litri şi nu în kilograme. Drept urmare, fermierii trebuie să ştie că un litru de lapte echivalează cu 1,03 kilograme, iar 1 kg de brânză telemea echivalează cu 7 kg de lapte, 1 kg de caş cu 9 kg de lapte sau 1 kg de caşcaval cu 12 kg de lapte. Lucrurile se complică pe măsură ce produsele se diversifică – 1 kg de smântână este echivalentul a 26,3 kg de lapte înmulţit cu procentul de grăsime al smântânii, iar rezultatul se împarte la 100.
„Nu am auzit de el“
Toate acestea sunt însă numai detalii comparativ cu situaţia din teren. Până să ajungă la calcule care mai de care mai complicate, cei mai mulţi fermieri intervievaţi din Malu Mare nici nu ştiu de existenţa Caietului Fermierului. „Nu am auzit de el. E drept că nu am vacă, dar nu am auzit“, a spus Victoria Duţu. Situaţia este asemănătoare şi în alte gospodării. „E multă muncă. Când intrăm în casă, pe la TV nu mai e nici un jurnal. Nu ştiu de el“, a spus Lucia Dumitru, care are o vacă şi un viţel de care e tare mândră. Afirmaţia e susţinută şi de soţul acesteia. „Când e să ia suntem fermieri“, a afirmat Marin Dumitru.
Mai există însă o categorie de fermieri care au auzit şi nu prea de caietul cu pricina. Astfel, nu e de mirare că întrebarea „Aveţi vacă?“, precedată de „Aveţi Caietul Fermierului“, şi-a găsit repede răspuns. „Avem, mamă, Caietul Fermierului, avem. Vacă nu am“, a răspuns Ioana Dumitru, o bătrână din Malu Mare.
„De unde să aibă ţăranul calculator“
De fapt, indiferent dacă au auzit sau nu, oamenii s-au arătat interesaţi de noutatea care li se pare destul de greu de aplicat. „Nu am auzit. N-ar fi greu să scriu toată cantitatea de lapte obţinut, dar nu am timp. Trebuie să gătesc, să fac pâine, să spăl, când mai stau de scris…“, a explicat Adriana Mirea, fermier. Treburile din gospodărie şi munca la câmp nu sunt însă singurele care pun beţe în roate Caietului Fermierului. „Am auzit prin ziare. Nu mi-ar fi greu să scriu în fiecare zi laptele obţinut. Dar n-aş sta să calculez“, a spus Emilia Nae, altă gospodină.
Chiar şi fermierii care nu au vacă spun că e destul de greu de aplicat la noi. „Am auzit. Ar fi greu de ţinut. De unde să aibă ţăranul calculator. Câţi absolvenţi sunt care nu ştiu să lucreze cu calculatorul, dar să-l pui pe nea Gheorghe…“, a explicat Vasile Ionescu.
