Cozi organizate ca pe un aeroport, scanere moderne și beton contemporan. Apoi, brusc, totul dispare. În față se deschid coloane crem, pavaje de marmură și drumuri străjuite de dealuri verzi. Un pas înainte și timpul se rupe: ai ajuns în Efes, unul dintre cele mai spectaculoase orașe ale Antichității.
Situat în provincia Izmir, în vestul Turciei, Efes este cel mai vizitat sit arheologic al țării și una dintre marile comori ale lumii antice. Cu o suprafață de aproape 1.600 de acri, este de aproximativ 10 ori mai mare decât Disneyland, iar în 2025 a atras peste 2,5 milioane de vizitatori.
Fondat în secolul al X-lea î.Hr. și inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, Efes nu este doar un sit arheologic – este un oraș întreg, înghețat în timp.
Metropola care lega Estul de Vest
Construit lângă estuarul râului Kaystros, Efes a fost un nod comercial esențial între Orient și Occident. „În sezonul estival, 70.000 de corăbii veneau aici”, povestește ghidul Fatma Günaltay. Bogăția orașului a atras nume legendare precum Alexandru cel Mare, Antoniu și Cleopatra.
Ruinele vizibile astăzi datează în mare parte din perioada romană, când Efes era o metropolă vibrantă, cu temple, piețe, băi publice și străzi pavate cu marmură.
Eleganță, lux și viață cotidiană romană
Strada Curetes, una dintre arterele principale, păstrează și azi pavajul original, alunecos după ploaie. De-o parte și de alta se înșirau cândva magazine de mătase, tămâie și uleiuri rare. Găurile din pereți adăposteau lămpi care luminau orașul după apus.
Printre cele mai elegante clădiri se numără Templul lui Hadrian, cu arcade corintice și un relief al Medusei menit să alunge spiritele rele. La capătul străzii se află Biblioteca lui Celsus, simbolul Efesului: o fațadă monumentală de 17 metri, care ascundea peste 12.000 de suluri și servea și drept mausoleu.
Bordelul, latrinele și reclamele… antice
Chiar vis-a-vis de bibliotecă se află ruinele unui bordel celebru, marcat de ceea ce se crede a fi una dintre cele mai vechi reclame din lume: un picior, o pungă cu bani și silueta unei femei, sculptate în piatră.
Romanii erau practici chiar și la toalete. Latrinele publice aveau 36 de locuri și un sistem de drenaj avansat. Curățarea se făcea cu un burete pe băț, folosit la comun, înmuiat în oțet.
Băile Scholastica, capabile să primească până la 1.000 de persoane, erau centrul vieții sociale: aici se discutau afaceri, politică, bârfe și lupte de gladiatori.
Focul sacru și zeița Artemis
Prytaneionul adăpostea flacăra sacră a orașului, menținută zi și noapte de preotese. Stingerea ei era considerată semn al declinului orașului.
Efes era dominat spiritual de Templul lui Artemis, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Astăzi, din colosala construcție a mai rămas un singur stâlp, martor tăcut al unei istorii dramatice, marcată de incendii, crime și rivalități politice.
Efes, centru creștin timpuriu
În secolul I d.Hr., Efes a devenit un important centru al creștinismului. Apostolul Pavel a predicat aici timp de trei ani, iar tradiția spune că Fecioara Maria și-a petrecut ultimele zile pe Muntele Koressos, unde se află astăzi un important loc de pelerinaj.
Marele Teatru, cu 25.000 de locuri, găzduia spectacole, ceremonii și lupte de gladiatori. Este menționat și în Biblie, ca loc al unei revolte împotriva predicilor lui Pavel.
Un oraș care ar putea renaște pe mare
Portul Efesului a fost abandonat după ce marea s-a retras treptat, împinsă de aluviuni. Astăzi, țărmul se află la aproape șase kilometri distanță. Însă autoritățile turce analizează un proiect ambițios: refacerea canalului și reconectarea orașului la mare, potrivit CNN.
Dacă planul va deveni realitate, vizitatorii ar putea ajunge din nou la Efes pe apă, pentru prima dată după mai bine de 2.000 de ani.
