De când telefoanele inteligente, tabletele, jocurile video și rețelele sociale au devenit o parte din rutina noastră zilnică, mulți părinți și educatori sunt supuși întrebării care planează constant: cât de periculos este timpul petrecut în fața unui ecran pentru creierul și sănătatea mintală a copiilor și adolescenților?
Între avertismente și studii care minimalizează riscurile, discursul public și științific a devenit un teren al contradicțiilor. Cum nu există răspunsuri ferme, rămâne doar provocarea de a înțelege nuanțele acestui fenomen al tehnologiei digitale și de a găsi un echilibru între prudență și panică.
Impactul noilor tehnologii asupra creierului aflat în dezvoltare este profund
Dezbaterea privind interzicerea smartphone-urilor şi a reţelelor sociale în viaţa copiilor şi adolescenţilor nu mai este una pur morală sau educaţională, ci una care ţine de neuroştiinţă.
Impactul noilor tehnologii asupra creierului aflat în dezvoltare este profund şi, în multe cazuri, subestimat, avertizează conferenţiarul universitar doctor Dragoş Cîrneci, specialist în neuroştiinţe, invitat în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News. Potrivit lui Cîrneci, problema nu este simpla existenţă a smartphone-urilor, ci modul în care acestea sunt concepute şi utilizate, în special de către minori.
„Telefonul mobil, mai ales prin aplicaţiile de social media, nu este doar un obiect pasiv. Este un dispozitiv care se joacă constant cu sistemul dopaminergic al creierului şi creează un tip de comportament adictiv comparabil, la nivel de mecanism, cu alte forme de dependenţă”, a explicat neurocercetătorul, conform stirileprotv.ro.
Legătură între timpul petrecut pe telefon şi probleme precum anxietatea, depresia, scăderea atenţiei
În ultimii ani, numeroase studii au încercat să stabilească o legătură între timpul petrecut pe telefon şi probleme precum anxietatea, depresia, scăderea atenţiei sau performanţele şcolare slabe. Totuşi, Dragoş Cîrneci atrage atenţia că majoritatea acestor cercetări sunt corelaţionale, nu cauzale.
„Vedem asocieri clare între statul mult pe telefon şi diverse probleme psihice sau comportamentale, dar nu putem spune cu certitudine ce anume cauzează ce. Nu ştim dacă telefonul produce aceste probleme sau dacă persoanele vulnerabile tind să stea mai mult pe telefon”, a spus el.
Unul dintre puţinele studii longitudinale citate de specialist, realizat pe copii urmăriţi timp de patru ani, a arătat modificări minore la nivelul creierului, fără concluzii dramatice. Cu toate acestea, lipsa dovezilor definitive nu înseamnă lipsa riscurilor.
Aplicaţiile bazate pe conţinut extrem de scurt şi rapid, precum TikTok, considerate mult mai agresive
Un punct central al discuţiei a fost legat de aplicaţiile bazate pe conţinut extrem de scurt şi rapid, precum TikTok. Acestea sunt considerate de Cîrneci mult mai agresive asupra creierului decât alte forme de social media.
„Nu e vorba doar de conţinut, ci de felul în care este prezentat. Clipurile de câteva zeci de secunde, cu montaj rapid şi stimuli permanenţi, antrenează atenţia involuntară, nu pe cea voluntară. Asta scade capacitatea de concentrare pe termen lung şi afectează motivaţia”, a explicat el.
Mai mult, acest tip de consum digital alterează percepţia timpului şi reduce toleranţa la efort mental susţinut, atât la copii, cât şi la adulţi.
Copiii cu vulnerabilităţi emoţionale, cei mai expuşi
Un aspect esenţial subliniat de specialist este că tehnologia nu afectează toţi copiii în mod egal. Cei care au deja vulnerabilităţi emoţionale sau comportamentale sunt cei mai expuşi.
„Dacă un copil este anxios, depresiv sau are ADHD, social media nu creează neapărat problema, dar o accentuează. Exact cum s-a întâmplat în pandemie: ecranele au amplificat dificultăţile deja existente”, a spus Dragoş Cîrneci. În cazul fetelor, impactul se vede mai ales în zona imaginii corporale, anxietăţii şi depresiei, în timp ce băieţii sunt mai predispuşi la comportamente impulsive sau de tip bullying.
Deşi unele ţări au ales să interzică smartphone-urile în şcoli, Cîrneci este rezervat faţă de soluţiile radicale. El consideră că simpla interdicţie poate avea efecte limitate sau chiar inverse.
„Orice lucru interzis devine automat atractiv, mai ales pentru adolescenţi. Dacă nu există educaţie şi control parental, copilul va recupera timpul pierdut imediat ce iese din şcoală”, a explicat el. O soluţie mai realistă ar fi una „de mijloc”: telefoane non-smart pentru copii, limitarea timpului de utilizare, control asupra conţinutului şi, mai ales, implicarea activă a părinţilor.
Părinţii, rol esențial
„Cel mai important factor de protecţie nu este tehnologia în sine, ci faptul că părintele ştie unde este copilul, cu cine este şi ce face. Asta contează mai mult decât orice aplicaţie sau interdicţie”, a subliniat specialistul.
În final, Dragoş Cîrneci atrage atenţia că tehnologia nu poate fi eliminată din viaţa copiilor, însă efectele ei trebuie înţelese şi gestionate.
„Trăim simultan în lumea fizică şi în cea digitală. Problema apare atunci când ritmul, viteza şi gratificarea din online încep să ne saboteze funcţionarea în viaţa reală. Acolo trebuie intervenit”, a concluzionat el.
