România era una dintre țările europene cu cea mai scăzută pondere a veniturilor din impozitele pe proprietăți: doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%, potrivit unui comunicat al guvernului. În plus, sistemul avea mai multe probleme:
- Disproporții între localități – impozitele nu reflectau valoarea reală de piață a clădirilor pentru persoanele fizice.
- Grad redus de colectare – peste o treime din impozite nu erau încasate și nu erau actualizate cu inflația.
- Inechități și pierderi de venituri – autoritățile locale pierdeau resurse importante, iar bugetul de stat trebuia să compenseze aceste deficite.
Reforma era prevăzută încă din perioada 2021–2022 în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost inclusă în toate discuțiile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Amânările succesive ale guvernelor anterioare au pus în pericol atragerea fondurilor europene și implementarea unor măsuri de performanță în administrația locală.
Contextul adoptării și dificultățile inițiale
Legea a fost adoptată pe 15 decembrie 2025, dar intrarea în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale, atacurilor opoziției și procedurilor legale. Autoritățile locale au avut termene scurte pentru a adopta hotărârile necesare stabilirii cotelor și a bazelor impozabile, ceea ce a generat probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale (UAT).
Impactul bugetar
Aplicarea noilor reguli va conduce la creșterea veniturilor din impozite cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, o majorare de peste 30% față de 2025:
- Clădiri: +1,42 mld lei
- Terenuri: +1,09 mld lei
- Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei
Banii colectați rămân la bugetele locale, reducând dependența acestora de transferuri de la bugetul de stat.
Modificări în impozitarea clădirilor și terenurilor
- Actualizarea bazei de impozitare
- Eliminarea valorilor istorice și recalibrarea bazei de impozitare la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), în perspectivă trecerii la valoarea de piață în 2027.
- Eliminarea scutirilor nejustificate
- Facilitățile rămân doar în cazuri țintite, până la maximum 5% din veniturile anului precedent.
- Rolul autorităților locale
- UAT-urile pot stabili cotele concrete de impozitare, decide reduceri sau facilități și adapta taxele la specificul local.
Creșterea medie a impozitelor este estimată între 70–80%, dar poate fi mai mare în anumite cazuri, din cauza cumulului dintre eliminarea reducerilor pentru vechime, actualizarea bazei și majorarea cotei de impozitare.
Eliminarea coeficienților de reducere
Valoarea impozabilă nu mai este diminuată pentru clădiri vechi sau blocuri mari, ceea ce crește baza impozabilă și, implicit, valoarea totală a impozitului.
Majorarea cotei de impozitare de către UAT
Autoritățile locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale. În cazurile în care se cumulează actualizarea bazei și creșterea cotei, impozitul poate crește semnificativ peste media de 70%. CGMB și consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale până la +100%, în funcție de criterii economice, sociale și urbanistice.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, pentru continuitate și predictibilitate. Noua reformă diferențiază valorile în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât:
- Vehiculele Euro mai vechi plătesc mai mult
- Vehiculele conforme cu standarde recente beneficiază de impozite reduse sau creșteri temperate
Această abordare urmărește internalizarea costului de mediu și încurajează achiziția de vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unor taxe noi.
Citește și: Președintele Nicușor Dan a promulgat legea stagiului militar voluntar
