Poluarea aerului continuă să fie o problemă în Craiova. Oamenii care locuiesc în anumite zone din oraş se plâng de altfel de arderi, cele ale diferitelor deşeuri, în special plastice, cauciucuri, cabluri care învăluie cartierele în smog după lăsarea serii.
În cartierul 1 Mai, arderile ilegale se fac la lăsarea întunericului. Cetăţenii au reclamat aceste probleme şi în trecut şi sesizările continuă să apară, semn că problema nu a fost rezolvată în totalitate. Oamenii sună la telefonul cetăţeanului sau la Garda de Mediu şi sunt trimişi dintr-o parte în alta. Aceştia se plâng că aerul este otrăvit, periculos, mai ales, pentru copii şi oameni în vârstă şi cu efecte grave asupra sănătăţii pe termen lung.
„Cartier 1 Mai, vedere spre Râului. Chiar nu se poate face nimic?!? Murim și afară și în casă de acest miros de cauciuc ars”, a scris un craiovean pe Facebook.
Alt cetăţean adaugă: „La fel se simte şi în centru !! Trebuie să stai în casă pentru că altfel inspiri otrava. E o poveste veche de ani de zile. Garda de Mediu este fictivă”. Craiovenii sesizează, dar degeaba. „Ce să facem legile în Craiova sunt doar pentru noi, contribuabili, romii au regim special, se vede clar că nimeni nu ia nici o măsură împotriva lor”.
În ciuda sesizărilor, autorităţile locale şi-au tot pasat responsabilitatea. Au mai făcut din când în când un pas înainte, dar nu suficient pentru combaterea problemei, dând iama peste cei care ard aceste materiale poluante. Garda de Mediu Dolj spunea, în trecut, că stoparea fenomenului arderilor şi dezmembrărilor de vehicule pe proprietăţile private se poate face acţionând asupra cauzelor, nu a efectelor.
Craiovenii spun că această poluare nu mai este de mult timp problema unui singur cartier. Este o situaţie asemănătoare cu cea a mirosului emanat de la Groapa de gunoi de la Mofleni, care se simte în tot oraşul, dar autorităţilor nu le miroase sau a prafului de cărbune şi cenuşii din Bariera Vâlcii. Aşa se întâmplă şi cu fumul emanat de cauciucurile, cablurile şi plasticele care rezultă din dezmembrările maşinilor, care mai apoi sunt arse.
Ne salvează Legea mirosurilor?
Craiovenii trebuie să ştie că recent (22 august 2025 ) s-a pus în dezbatere Legea mirosurilor. Ce-i drept norma vizează mai ales agenţii economici.
Ministerul Mediului a lansat în consultare publică normele de aplicare pentru Legea nr. 123/2020, act normativ care modifică și completează OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului și care vizează gestionarea și reducerea disconfortului olfactiv.
Deși legea a fost promulgată încă din iulie 2020, aplicarea sa a fost blocată până acum din lipsa normelor, care ar fi trebuit elaborate de Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, în cel mult 180 de zile.
Legea mirosurilor 2025: obligațiile firmelor
Potrivit normelor puse în dezbatere publică, firmele care desfășoară activități generatoare de mirosuri vor fi obligate să elaboreze un plan de gestionare a disconfortului olfactiv, parte a autorizației integrate de mediu.
Documentul trebuie să includă identificarea surselor de miros, stabilirea unor puncte de control, proceduri de gestionare a plângerilor cetățenilor, precum și desemnarea unor responsabili pentru implementarea măsurilor.
Normele stabilesc și metodologia de evaluare a disconfortului olfactiv, bazată atât pe metode obiective – cum este olfactometria dinamică , cât și pe metode subiective, între care se numără „jurnalul de mirosuri” completat de cetățenii expuși.
Evaluarea se va face după criteriile FIDOL – frecvență, intensitate, durată, ofensivitate și locație.
Care sunt factorii FIDOL:
Frecvența – cât de des apare mirosul
Intensitatea – cât de puternic este perceput mirosul pe o scară de la 0 la 6
Durata – perioada de timp în care persistă mirosul
Ofensivitatea – caracterul neplăcut al mirosului (tonul hedonic), măsurat de pe o scară de la -4 pentru mirosuri extrem de neplăcute, precum carnea putrezită la +4 pentru mirosuri extrem de plăcute, precum cel de pâine proaspătă
Locația – tipul de zonă și sensibilitatea receptorilor.
