În România sunt recunoscute oficial 20 de minorități etnice pentru care Guvernul României a dezvoltat, în subordinea sa, mai multe instituții. Cinci astfel organisme care se ocupă de minorități sunt finanțate din bugetul Secretariatului General al Guvernului, alte două fiind în subordinea Ministerului Culturii. Toate aceste instituții, despre care mulți etnici probabil că nici nu au auzit, sunt politizate și nu au numai scopul de a normaliza situația minorităților, ci mai mult de a menține această zonă în sfera de influență a puterii, potrivit libertatea.ro.
Cu dedicație pentru romi Agenția Națională pentru Romi (ANR) „elaborează politica și strategia Guvernului în domeniul respectării, promovării și afirmării drepturilor minorității romilor”. Totodată, Agenția Națională pentru Romi „implementează, monitorizează și evaluează măsurile din domeniile sectoriale de intervenție, cuprinse în Strategia Guvernului României privind incluziunea minorității romilor”.
ANR este condusă de președintele Iulian Paraschiv care are rang de secretar de stat. Paraschiv și-a dedicat toată viața intereselor romilor. Înainte să devină președinte, el a fost director de cabinet la ANR, este prim-vicepreședinte al Asociației Partida Romilor Pro-Europa, a fost vicepreședinte al Consiliului Economic și Social și consilier parlamentar.
Veniturile anuale ale lui Paraschiv sunt din mai multe surse. De la ANR primește suma de 116.808 lei, de la Fondul Român de Dezvoltare Socială unde este membru în Consiliul Director încasează anual 24.340 lei, iar de la Asociația Partida Romilor Pro-Europa unde este analist teritorial mai obține 48.511 lei.
El este ajutat de directorul de cabinet Andreas Păun, fiul deputatului Nicolae Păun ales din partea minorității și președintele Asociației Partida Romilor Pro-Europa.
Consilierul personal al lui Paraschiv este Cătălin Stănescu prim-vicepreședintele Organizației de Tineret a Asociației Partida Romilor Pro-Europa.
ANR are în organigramă 25 de posturi și un buget pe anul 2024 de 9,822 de milioane de lei. Un rol important al ANR este de a finanța programe şi proiecte în domeniul incluziunii romilor. Centrul Național de Cultură a Romilor „Romano Kher” ține de Agenția Națională pentru Romi și are ca sarcină promovarea culturii tradiționale și moderne rome. Centrul are și el în organigramă vreo 25 de posturi care se subordonează unui director pe nume Marian Neacșu. Neacșu vine tot din zona ONG și a fost secretar general la Uniunea Națională a Comunităților de Romi, membru fondator al Asociației Centrul Rromilor „Amare Rromentza”, iar din 2014 este directorul Centrului „Romano Kher”.
Directorul are un salariu de bază de 11.055 de lei la care se adaugă un spor de „condiții vătămătoare” de 1.500 de lei, o indemnizație de hrană de 346 de lei și vouchere de vacanță de 1.600 de lei.
Marea împărțeală de fonduri
Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) promovează politica Guvernului României față de minoritățile naționale. Dincer Geafer a fost numit subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice acum patru ani. Pentru asta a trebuit să renunțe la funcția de consilier județean la Constanța. Geafer încasează anual suma de 102.216 lei, iar de aproape doi ani, exercită și atribuțiile secretarului de stat. Geafer provine din Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.
Celălalt subsecretar de stat este Thomas Șindilariu, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Brașov. Șindilaru primește și el tot 102.216 lei pentru că este subsecretar de stat și mai este remunerat cu o indemnizație de 58.404 lei de la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților).
În decembrie anul trecut, Marcel Ciolacu a dat o Hotărâre de Guvern prin care a mărit numărul posturilor din cadrul DRI la 25. DRI are un rol important pentru că gestionează repartizarea sumelor destinate sprijinirii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Pentru acest an, au fost oferiți aproape 300 de milioane de lei către 20 de asociații care reprezintă minorități naționale. Cei mai mulți bani au fost alocați pentru UDMR care a primit peste 64 de milioane, urmată de Asociația Partida Romilor „Pro-Europa“ cu 41 de milioane, și Forumul Democrat al Germanilor cu aproape 23,5 milioane de lei.
Anul trecut, DRI a mai oferit finanțări nerambursabile de peste un milion și jumătate de lei către 17 asociații care au organizat diferite evenimente. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) funcţionează la Cluj-Napoca, în calitate de instituţie publică, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Obiectivele Institutului sunt „studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România”. Organigrama institutului cuprinde 35 de posturi care-l au în frunte pe președintele Csaba Zoltán Novák și pe vicepreședinta Estera Roxana Hetea. Înainte să ajungă în fruntea ISPMN în anul 2022, Csaba Zoltán Novák a fost senator UDMR. Pentru funcția de președinte, Novák încasează 108.049 de lei, iar de la Universitatea de Arte și de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie, ambele din Târgu Mureș, unde predă, mai primește 102.162 de lei și respectiv 6.572 de lei.
Estera Roxana Hetea vine din zona ONG, iar înainte de ISPMN a lucrat la Administrația Fondului Cultural Național. Salariul de vicepreședinte i-a adus doamnei Hetea suma de 102.216 lei.
Tărăgănarea înființării Muzeul Holocaustului
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este probabil cel mai activ stabiliment care se ocupă de o minoritate. Institutul are ca obiect de activitate „identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la Holocaust, în rezolvarea unor probleme științifice, precum și elaborarea și implementarea de programe educaționale privind acest fenomen istoric”. Cel mai mare proiect al Institutului este înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Proiectul noului muzeu a fost demarat în anul 2023 când Guvernul a aprobat finanțarea muzeului care va costa peste 268 de milioane de lei, din care 180 de milioane de lei de la bugetul de stat. Muzeul ar fi trebuit să fie inaugurat anul viitor, dar Primăria Capitalei a tărăgănat emiterea autorizațiile de construire din cauza mai multor probleme juridice și tehnice. Organigrama Institutului cuprinde 22 de posturi, iar director general este, din 2012, Alexandru Florian. Acesta este remunerat anual cu suma de 116.808 lei, la care se adaugă 53.346 de lei pentru drepturi de proprietate intelectuală. Pensionar fiind, Florian mai încasează de la Casa Națională de Pensii suma de 71.856 de lei. Alexandru Florian.
Bugetul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, depus în luna decembrie a anului trecut, a fost de 93,6 milioane de lei.
Alte fonduri de la stat
De 27 de ani, tot sub aripa Guvernului, există Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) care a administrat scheme de grant și programe cu finanțare internațională nerambursabilă adresate grupurilor dezavantajate și comunităților sărace și izolate. De-a lungul timpului FRDS a dezvoltat 133 de proiecte integrate destinate incluziunii sociale a romilor. Conducerea FRDS este asigurată de un consiliu director format din 11 membri. Șapte dintre aceștia reprezintă Guvernul, iar patru sunt reprezentanţi ai societăţii civile numiţi de preşedintele României. În luna martie, director executiv a fost numită Gabriela Liliana Popescu.
Ce sunt CMN și CNCD
Pe lângă toate aceste agenții, departamente și instituții din cadrul Guvernului, minoritățile sunt reprezentate în Parlament prin 17 deputați reuniți în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Plus grupul UDMR, care numără 22 de parlamentari și care reprezintă maghiarii din România. În cadrul Ministerului Culturii funcționează Compartimentul Minorități Naționale care asigură „respectarea și promovarea libertăților și drepturilor fundamentale” ale acestor categorii de cetățeni români. Tot în subordinea acestui minister se mai adaugă și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării care, conform rapoartelor, este asaltat, în special, de petiții care se referă la etnie sau naționalitate.
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
