Majoritatea cabinetelor medicilor de familie funcţionează în prezent sub standarde. Clădirile sunt vechi, nemodernizate, cu pereţii cojiţi, cu grupuri sanitare insalubre şi cu igrasie. Medicii se feresc însă să facă investiţii, aşteptând să intre în posesia cabinetelor, pe care primăriile ar fi trebuit să le vândă începând din vara lui 2006.
Cabinetele medicale va trebui să corespundă în viitorul apropiat unor standarde de calitate în conformitate cu normele europene. Ministerul Sănătăţii Publice a elaborat un proiect de ordin care este în prezent supus dezbaterii publice pe site-ul instituţiei şi stabileşte normele pe care trebuie să le îndeplinească un cabinet, indiferent că este vorba de medicină generală, de medic specialist sau de medicină dentară.
Pentru a putea să obţină aviz sanitar de funcţionare, un cabinet medical va trebui să fie compartimentat astfel încât să cuprindă o sală de aşteptare, grupuri sanitare, sală de tratamente, cabinet de consultaţii propriu-zis şi spaţii de depozitare. Sala de aşteptare se va amenaja astfel încât fiecare loc de şedere să beneficieze de o suprafaţă minimă de 1/1,5 mp de persoană, în cazul cabinetelor pentru adulţi, şi 1,5/2 mp/persoană, în cazul celor pentru copii (inclusiv persoana însoţitoare). Sala de tratamente şi cabinetul de consultaţii propriu-zis vor avea fiecare o suprafaţă minimă de 9 mp şi acces la o chiuvetă racordată la apă curentă.
Cabinete la etaj
Noile normative nu sunt cu mult diferite de cele existente. Cu toate acestea, medicii recunosc că nu pot să facă faţă cerinţelor. În cartierul Catargiu din Craiova, de exemplu, există un dispensar medical în care funcţionează mai multe cabinete. Clădirea a fost construită în anii '60 şi este destinată activităţii medicale, numai că a fost compartimentată după standardele de atunci. Nu există rampă de acces pentru persoanele cu handicap, iar o parte din cabinete sunt situate la etaj. Nici investiţii nu prea s-au făcut, după cum o arată condiţiile în care sunt îngrijiţi asiguraţii (adică acele persoane care cotizează lunar la fondul de sănătate pentru a primi îngrijiri medicale atunci când se îmbolnăvesc). Peste tot se văd pereţi cojiţi, cu bucăţi de tencuială care stau să cadă la cea mai mică atingere, tocăria de lemn este în mare parte putrezită, mobilierul – mese, scaune, paturi – este şi el foarte vechi. Aspectul unor cabinete a fost schimbat prin punerea unor covoraşe persane sau mochete (interzise, de altfel).
Medicii tineri u au nici un sprijin
Acestea nu sunt însă singurele probleme, după cum susţin medicii care lucrează aici, printre care şi dr. Simona Grăunţanu, aflată la început de carieră. Medicul are mai puţin de şase luni de când profesează şi spune că greutăţile pe care trebuie să le depăşească sunt copleşitoare. „În şase luni va trebui să strâng minimum 1.000 de pacienţi. Aceasta presupune multă muncă, în special de teren, iar banii sunt foarte puţini. Ca să putem ţine cabinetul pe linia de plutire, trebuie să venim mereu cu bani de acasă. Cheltuielile sunt foarte mari. Trebuie plătite utilităţile, deşeurile medicale, salariile asistenţilor medicali, al îngrijitoarei, consumabilele, şi multe altele şi nu putem să facem faţă altfel. Urmează investiţiile, dacă vom avea cu ce să le facem şi numai în momentul în care vom fi proprietarii cabinetelor“, a susţinut dr. Grăunţanu.
Medicul de familie face 15% medicină şi 85% scripte
Întârzierea vânzării cabinetelor către medicii de familie este principalul motiv pentru care majoritatea arată deplorabil. Medicii de familie susţin că nu pot să scoată bani din buzunar pentru a aduce îmbunătăţiri într-un spaţiu care în prezent este al primăriei.
„În urmă cu patru luni, am făcut cerere la primărie pentru a intra în posesia cabinetului, dar degeaba. Nu ştiu de ce se tărăgănează aplicarea legii şi nu ne dau voie să le cumpărăm odată“, a spus dr. Magdalena Enculescu.
Aceasta are cabinetul pe strada Olteţ, la etajul unei clădiri vechi, nemodernizate. Pentru a obţine concesionarea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, medicul s-a judecat până acum cu Primăria Craiova. Şi-a asumat riscul de a investi în îmbunătăţirea aspectului cabinetului în care lucrează (a înlocuit tocăria veche). În rest, aşteaptă ca primăria să-i vândă cabinetul, iar ministrul sănătăţii să-i ajute pe medici, aşa cum le-a promis. „Medicul de familie face 15% medicină şi 85% scripte. Dacă ministerul ne va trimite calculatoare şi imprimante, aşa cum am auzit că intenţionează, aceasta nu va rezolva problema. Pentru a putea plăti, un informatician ar trebui să am un buget de cel puţin 50 de milioane de lei vechi pe lună. Mai este o problemă cu glucometrele şi cu testele pe care ministerul a promis că ni le va da gratis. Nu le-am primit nici până acum, deşi bolnavii de diabet au trecut de mult în evidenţa noastră“, a precizat dr. Enculescu.
Primăriile tărăgănează vânzarea cabinetelor
În judeţul Dolj sunt în prezent 416 cabinete de medicină de familie (134 doar în Craiova) dintre care 355 sunt în proprietatea primăriilor. La nivelul judeţului s-a înfiinţat o comisie formată din reprezentanţi ai Autorităţii de Sănătate Publică Dolj, ai Colegiului Medicilor Dolj, Direcţiei de Finanţe şi ai primăriilor care au dat până în prezent avize în vederea vânzării cabinetelor către medicii de familie pentru mai puţin de jumătate din acestea. Problema este că nici cabinetele pentru care au fost date avize nu au putut fi vândute până acum, pentru că nu au cadastru.
Fără mochete şi tavan fals
Podelele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru din cabinete trebuie să fie lavabile, rezistente la dezinfectante, acizi sau la decontaminări radioactive, să nu producă fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer, să nu reţină praful. Spaţiile va trebui să fie igienizate exemplar. Sunt interzise tavanele false casetate şi mochetarea pardoselilor.
