PSD va trimite populatiei o brosura unde va expune esecurile guvernului. Ideea in sine e buna. Asta trebuie sa faca opozitia: sa aduca agenda cetateanului pe masa guvernului. Doar ca PSD va trimite la plic propria retardare ideologica.
Sa facem o mica excursie in trecut, pe vremea când cota unica era doar o idee, nicidecum o politica de succes care umfla bugetul pe 2007 si ridica România in clasamentele economice. PSD a avut o pozitie oscilanta. Adrian Nastase spunea in 2003: „Ideea a fost de a incerca sa aducem la suprafata mai mult din economia subterana si simplificând procedurile sa finalizam pâna la urma o operatiune care sa insemne mai multi bani, inclusiv pentru programe sociale… Eu am fost, repet, acum doi ani adeptul acestei solutii, sunt in continuare adeptul acestei solutii“ (la „Marius Tuca Show“, 20 octombrie 2003). A se observa argumentele pertinente folosite de premierul Nastase, care subliniaza avantajele solutiei, inclusiv pentru un social-democrat (mai multi bani la buget de impartit celor saraci). Ba chiar, ministrul de finante PSD a propus in guvern o cota unica de 22% (stire din Cotidianul, 11 septembrie 2003). Multi au uitat asta, pentru ca in campania electorala din 2004 PSD a demonizat ideea.
Ceea ce face si acum. Problema nu e critica (se poate discuta daca scaderea a fost prea mare), ci lipsa de onestitate intelectuala. In brosura „Fapte si alte minciuni ale PD-PNL“ se emit fraze de genul: „bogatii au la dispozitie mult mai multi bani de cheltuit decât aveau acum doi ani“ sau „o persoana bogata plateste acelasi impozit scazut ca si o persoana cu un venit minim“.
Dincolo de limbajul proletar, aceste propozitii au si defectul de a fi false. In primul rând, nu bogatii au fost principalii beneficiari ai cotei unice pe salariu, pentru ca bogatii nu prea primesc salarii. Bogatii au profit, rente, dividende, dar nu salariu. In al doilea rând, pâna in 2005 nivelul maxim de impozit (40%) se aplica incepând de la un salariu putin peste 300 de euro. Deci un om care câstiga cam zece milioane pe luna era un om bogat in opinia PSD. De fapt, a beneficiat clasa de mijloc (care are un motiv foarte bun sa se mobilizeze din nou la urne impotriva unui PSD ce ameninta ca ii creste impozitul). In al treilea rind, ideea ca un bogat plateste la fel ca un sarac e falsa dupa un calcul de clasa a patra: 16% din 100 de milioane reprezinta mai mult decât 16% din zece milioane. Deci si cu cota unica, „bogatii“ platesc mai mult in bani reali.
Nu este singurul exemplu din brosura unde ideologia socialista bate logica simpla. In disperata cautare de voturi, echipa Geoana s-a gândit ca primitivismul economic a la Nicolae Vacaroiu e mai potrivit României integrate in UE decât a treia cale a la Tony Blair.
