„Nu toti hotii iti sparg usa. Spaga inseamna hotie. Nu te mai lasa furat!“. Cam asa suna sloganul noii campanii „Nu da spaga!“, initiata, printre altii, de Fundatia Concept, finantata de Uniunea Europeana prin Programul Societate Civila, Componenta 3 – Educatie Civica. Cei care au pus bazele acestei campanii, lansata pe site-ul www.nudaspaga.ro, si-au ales ca public-tinta tinerii cu virsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani, gindind ca aceia care depasesc acest prag sint deja incorigibili, ca urmare a faptului ca s-au format ca oameni in perioada de glorie a spagii. Adevarata sau nu aceasta supozitie, campania se bucura de un real succes printre reprezentantii celor doua „ere“. Campania „Nu da spaga!“ este considerata binevenita atit de cei tineri, principalii vizati, dar si de cei mai in virsta, satui de plicul alb virit in buzunarul larg al functionarilor publici din Romania. Nici oficialitatile din Banie nu gindesc altfel. La unison, cei „vinati“ de aceasta campanie s-au declarat impotriva spagii.
Doctorul Sorin Didu, directorul general adjunct al Spitalului de Urgenta Craiova, institutie medicala asupra careia au planat dintotdeauna scandaluri de dare si luare de mita, primeste cu bratele deschise aceasta campanie. Prin forta pe care i-o confera functia pe care o ocupa de ceva vreme, spera sa poata sa schimbe ceva in mentalitatea oamenilor pe care ii conduce. Bineinteles, Sorin Didu a negat ca ar fi solicitat sau acceptat vreodata „atentii“ din partea pacientilor pe care i-a tratat, dar a recunoscut ca, la rindul sau, a fost nevoit sa dea spaga, culmea, intr-o institutie sanitara, dar din Bucuresti. „Nu am luat niciodata spaga. Dar eu am fost nevoit sa dau chiar la o institutie medicala din Bucuresti, intr-un caz in care a fost implicata o persoana din familie. M-a deranjat acest lucru, dar nu am avut de ales. Astfel de acte sint de condamnat. De aceea sint hotarit ca oamenii din institutia in care lucrez, care conditioneaza actul medical, sa dispara sau cel putin sa nu mai continue. Sint hotarit sa ma pun cu parul pe ei, sa ii radem pe cei care pretind spaga“, a spus Sorin Didu, acuzind pentru situatiile de acest fel din spitale salariile mici ale medicilor, care „trebuie sa aiba un anumit standard de viata“.
Gabriela Munteanu, arhitect in Primaria Craiova, nu a luat si nici nu a fost nevoita sa dea vreodata spaga. Institutia de administratie publica locala este suprasaturata de scandalurile de luare de mita. Aflata in aceasta functie si in mandatul lui Vasile Bulucea, Gabriela Munteanu a asistat, involuntar, la toate aceste scandaluri. Poate si din acest motiv, Gabriela Munteanu este de parere ca noua campanie impotriva mitei este binevenita, pentru ca „asa este corect“. „Este bine ceea ce se face. Oamenii sint excedati de ceea ce se intimpla“, a raspuns scurt Gabriela Munteanu.
Nici Inspectoratul Scolar Judetean Dolj nu a fost lipsit de acuzatii de luare de mita. Desi tagma profesorilor este una dintre cele vinate de initiatorii campaniei antispaga, Florea Gaina, inspector general adjunct al ISJ Dolj, ii acuza de naivitate pe cei care dau sau incearca sa dea spaga, pentru ca beneficiarii atentiilor care ar urma sa inlesneasca un proces legat de o activitate scolara fie nu lucreaza in cadrul institutiei sale, fie nu au pozitia necesara pentru indeplinirea celor promise. „Campania este foarte corecta. E bine ca oamenii sa incerce sa reuseasca pe criterii de competenta, iar cei care accepta mita sa fie demascati. Oricum, la noi in institutie nu am cunostinta de astfel de acte. Povesti, probabil, sau oameni fara capacitatea de a inlesni o activitate. Au existat multe povesti ca examenele de titularizare nu sint corecte sau ca pentru un post se da o anumita suma, dar eu rog oamenii sa nu se lase pacaliti de cei care le promit ajutor in astfel de situatii, pentru ca examenul de competenta este examen de competenta si nimeni nu ii poate ajuta sa obtina ceva“, a spus Florea Gaina.
Craiovenii saluta campania „Nu da spaga!“
Cetatenii de rind ai Craiovei, indiferent de virsta, au reactionat destul de pozitiv fata de aceasta campanie, insa nu prea optimisti in ceea ce priveste rezultatele ei.
„E o campanie binevenita. Am o parere buna despre cei care au initiat aceasta campanie. Normal ar fi sa nu fim nevoiti sa dam spaga. Dar aceasta practica tot va continua. Aceasta mafie nu va disparea“, a spus Mihai Pauna, de 52 de ani, din Craiova, constient ca, indiferent de numarul acestui fel de campanii, spaga va ramine o realitate in Romania.
Mai optimisti s-au aratat tinerii intervievati in centrul Baniei. Admitind ca pina acum nu au dat spaga, pentru simplul motiv ca nu au fost nevoiti, reprezentantii publicului-tinta al campaniei nu au exclus insa eventualitatea in care, in caz de nevoie, vor ajunge sa dea mita. „Nu am auzit pina acum de aceasta campanie. Dar voi vizita site-ul. Orice site educativ este binevenit. Pina acum eu nu am dat spaga, pentru ca nu a fost nevoie. La facultatea la care sint eu student nu se practica spaga. Daca as fi nevoit, recunosc, as da spaga“, a spus Marius T., de 21 de ani, student la Facultatea de Automatica, din cadrul Politehnicii Bucuresti. Pentru prietenii mai tineri ai lui Marius, Tudor si Radu, de 16, respectiv 15 ani, darea de mita nu este o infractiune, ci numai primirea ei. Intelepciunea poporului a dat nastere insa unei zicale pe cit de veche, pe atit de adevarata. „Prost nu este cine cere, prost e ala care da!“, ne-ar zice bunicul, reticent cind vine vorba de spaga, nu pentru ca ar vrea sa fie intotdeauna ignorat la usa impozanta a unui functionar public, ci pentru ca nu are ce sa dea.
Exista insa si tineri care nu ar da pentru nimic in lume spaga. Nu de teama repercusiunilor inerente comiterii unei infractiuni, ci pentru ca au incredere in fortele proprii. „Nu as da niciodata spaga. Eu sint genul acela de om care mai bine rezolva mai greu, dar singur, prin propriile forte“, ne spune Oana C., de 17 ani, din Craiova. Insa, acest din urma caz este destul de rar intilnit. Pentru cei care inca nu s-au lovit de usile inchise ale institutiilor publice din Romania este usor sa faca afirmatii „curajoase“. Viata a demonstrat insa de atitea ori contrariul.
