Sint mari, copti si apetisanti. Au o culoare prin care parca poti ghici gustul dulce si aroma imbietoare. Sint struguri de consum sau de vin. Ce e trist, insa, e faptul ca nu provin din zonele traditionale viticole ale Doljului, ci din alte zone ale tarii sau, mai rau, din alte tari. „In Dolj mai sint doar 12.700 ha cultivate cu plantatii viticole luind in calcul doar suprafetele de minimum 100 mp. Daca ne gindim ca inainte de 1989 erau aproximativ 22.000 ha, e clar ca nu a mers ceva cum trebuie in aceasta perioada, desi noi avem o traditie in acest sector“, a declarat dr. ing. Gavrilescu Ion, inspector de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj.
Din suprafata totala, 95% este proprietate privata, ceea ce nu a impiedicat, insa, disparitia treptata a culturilor de vita- de- vie. „Statiunile de cercetare de la Banu Maracine, Simnic si Dabuleni au in total aproape 600 ha in proprietate. Trecerea plantatiilor din proprietatea fostelor CAP-uri si IAS-uri in proprietate privata a daunat acestui sector, pentru ca oamenii au distrus viile din proprie vointa, din nestiinta de a le lucra sau pentru ca nu aveau banii necesari. Pentru o plantatie de un hectar sint necesare peste 12.000 de euro“, a mai spus Gavrilescu Ion.
Desi le numeri pe degete, mai ales dupa intrarea in lichidare judiciara a SC BACHUS SA, societatile de imbuteliere aproape someaza deoarece nu au materia prima necesara. Este cazul centrului de la Cotofenii din Dos, care are utilaje moderne pentru imbutelierea vinului pentru export, si al centrului de la Banu Maracine, dar lipsa plantatiilor cu vie le creeaza mari dificultati. „Doljul a ajuns piata de desfacere pentru vinurile din zona Vrancei“, apreciaza Ion Gavrilescu.
Chiar si in aceste conditii, judetul nu are o strategie coerenta de crestere a soiurilor de struguri. „La noi este un mozaic de soiuri. In loc sa producem soiurile nobile cerute de piata, cum ar fi Cabernet, Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir, cultivate pe doar 3-4% din suprafata totala, in Dolj gasesti cu precadere Rosioara si Riesling Italian“, a mai spus inspectorul Gavrilescu. Sperante exista, insa, dupa ce in judet a venit in urma cu trei saptamini o delegatie de oameni de afaceri francezi care vor sa preia in arenda mai multe mii de hectare. „Daca vin francezii, refacem soiurile si avem si puritate garantata a strugurilor“, crede Ion Gavrilescu.
Si furati, si cu banii luati
La capitolul struguri de consum, situatia este dezastruoasa. Din cele 12.700 ha, doar 39 sint destinate strugurilor de consum. Strugurii de masa provin de la Dragasani sau cel mai probabil din import. „Grecii ne-au furat butasii de la soiul Victoria creat la Dragasani si omologat la noi inca din 1978, l-au inmultit si apoi l-au extins pe zeci de mii de hectare, iar in prezent ni-l exporta noua. Strugurii aceia cu bob mare din piete si magazine importati din Grecia sint produsi de noi, numai ca, nestiind sa ne protejam creatia, ne-au furat-o altii“, mai spune ing. Gavrilescu.
Pentru a sprijini productia de struguri pentru vinurile cu origine controlata si a vinului destinat exportului, patronatul viticultorilor si vinicultorilor a propus un proiect de lege privind acordarea de subventii incepind din 2005, in prima faza pentru vinul imbuteliat pentru export. Propunerile au vizat sume cuprinse intre 6.000 si 10.000 de lei pe sticla de vin. „Sint pasi importanti pentru revigorarea acestui sector. Guvernul a inteles pina la urma ca, spre deosebire de bauturile spirtoase vinul este un aliment, asa cum este considerat si in Uniunea Europeana, si incepind din acest an nu-l mai accizeaza. In podgoriile traditionale sint putini alcoolici. De fapt, prin vin, se combate alcoolismul“, a concluzionat ing. dr. Gavrilescu.
