Sala Mare a Primăriei Craiova a găzduit vineri o şedinţă festivă a consiliului local, pentru celebrarea celei de-a XVI-a ediţii a Zilelor Municipiului, ocazie cu care au fost premiaţi elevii olimpici
Şedinţa a început (şi s-a încheiat) cu intonarea imnului de stat, urmând apoi alocuţiunile celor de la prezidiu, dar şi a managerului public al Craiovei, Gheorghe Nedelescu. Ultima a luat cuvântul primăriţa Craiovei, care a anunţat oficial că e ultima dată când Zilele Craiovei se mai desfăşoară în octombrie, de anul viitor această sărbătoare urmând să fie mutată în iunie, lună în care Craiova a fost atestată documentar pentru prima dată. Totodată, edilul Craiovei şi-a cerut scuze public în faţa cetăţenilor „pentru modul în care s-a circulat şi se va circula în aceste zile în centrul oraşului“, neuitând să dea citire listei sponsorilor care, prin contribuţiile lor, au făcut posibilă organizarea acestor manifestări fără bani de la bugetul local.
Primarul Craiovei a trecut apoi la înmânarea titlurilor de Cetăţean de Onoare al oraşului. L-a amintit cu această ocazie pe violonistul Liviu Prunaru, căruia i-a fost deja transmis acest titlu, la începutul acestei luni, cu ocazia concertului susţinut de acesta la Filarmonica „Oltenia“. Apoi, în faţa sălii arhipline din primărie, i-a fost conferit titlul de Cetăţean de Onoare lui Paul Rezeanu, doctor în istorie şi director vreme de 34 de ani al Muzeului de Artă din Craiova. Emoţionat, Rezeanu a mulţumit pentru această onoare şi a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, „Brâncuşi, tatăl nostru“, singura monografie Brâncuşi publicată în limba română.
Au fost apoi acordate, post-mortem, titlurile de Cetăţean de Onoare lui Aurelian Cojocaru, pilotul decedat în tragicul accident de aviaţie de pe 23 august, şi deputatului Liana Dumitrescu. Ajuns mai târziu la festivităţi, pentru că venea tocmai de la Bucureşti, actorul Valer Dellakeza şi-a primit, la rândul său, acest însemn de Cetăţean de Onoare al municipiului unde, pe scena Teatrului Naţional, a jucat zeci de roluri din 1968 şi până în prezent.
Premii pentru olimpici
Pentru fiecare elev care a obţinut performanţă şcolară în perioada 2011-2012, Primăria Craiova a oferit suma de 1.000 de lei şi diplome. Au fost premiaţi 64 de copii, de gimnaziu şi liceu. 34 dintre aceştia au obţinut performanţă la olimpiadele pe discipline. Cea mai mare distincţie a fost obţinută de elevul Radu Adrian, de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ din Craiova, medaliat cu aur la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe a Uniunii Europene, care a avut loc în luna aprilie a acestui an în Lituania. Ceilalţi elevi au obţinut locurile I, II şi III la concursurile naţionale de limbi străine, arte vizuale, religie ortodoxă, interpretare muzicală, biologie, ştiinţe socio-umane şi discipline tehnice. La sport, 30 de elevi de liceu şi gimnaziu au făcut performanţă la competiţiile de atletism, cros, volei, şah, tenis de masă şi pregătire sportivă teoretică. Pentru toţi aceştia s-a alocat suma de 63.000 de lei. Festivitatea de premiere a fost emoţionantă atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. „Fiecare premiu pe care îl primim este o recunoaştere a muncii noastre şi o speranţă pentru viitorul carierei noastre“, a precizat Vlad Vulpe, olimpic la limba germană de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ din Craiova.
Performanţa, lovită de criză
Cu toate că performanţa şcolară reprezintă un barometru important pentru calitatea învăţământului preuniversitar, în anul şcolar anterior, aceasta a scăzut foarte mult. Judeţul Dolj nu a mai înregistrat nici un premiant la olimpiadele naţionale de matematică, fizică, chimie, limba engleză şi limba română. Profesorii spun că această scădere bruscă a fost cauzată, în primul, rând de schimbarea regulamentului de acordare a premiilor. „În fiecare an, am avut câte două premii I la olimpiada naţională de limba engleză, competiţie cu participanţi foarte bine pregătiţi şi la care ocupanţii locurilor II sau III sunt la fel de bine pregătiţi ca aceia care ocupă primul loc. De anul trecut, performanţa la această disciplină a fost descurajată prin schimbarea regulamentului de acordare a premiilor, care a impus o reducere drastică pentru a micşora cheltuielile pentru aceste tipuri de concursuri. De exemplu, dacă există doi elevi care ocupă locul I nu se mai acordă premiul II. De asemenea, menţiuni nu se mai dau pentru 25% din participanţi, ci doar pentru 10%, deşi punctajele sunt apropiate“, a precizat Cristiana Coşoveanu, profesor de limba engleză la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova. Reducerea numărului de premii impune şi o reducere a numărului de participanţi, întrucât fiecare judeţ primeşte anual numărul de locuri la olimpiadele şcolare în funcţie de elevii calificaţi în anul anterior.
Elevii devin dezinteresaţi
Cadrele didactice susţin că alt motiv pentru care performanţa şcolară a scăzut este subfinanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar, care a devenit neatractiv pentru generaţia tânără. „De-a lungul carierei mele didactice am obţinut cu elevii pregătiţi la clasă 15 premii la olimpiadele naţionale de fizică, iar cinci elevi s-au calificat în lotul lărgit. De trei ani performanţa la această disciplină a înregistrat un mare declin. Elevii nu mai sunt interesaţi să studieze fizica pentru că este prima disciplină de la care se taie orele în şcoli şi nu mai sunt catedre. Situaţia nu este valabilă doar pentru această disciplină, ci pentru majoritatea. Nici un elev nu mai vrea să se pregătească pentru a deveni profesor să completeze zilnic zeci de dosare şi să fie plătit foarte prost. Mulţi preferă să devină medici sau să continue afacerile în familie“, a precizat profesorul de fizică Liviu Ionescu, de la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova. În ceea ce priveşte limba şi literatura română sau matematica, cadrele didactice de specialitate spun că elevii preferă ca la aceste discipline să înveţe doar pentru a lua note la clasă şi nu să facă performanţă, ci mai degrabă doar ca să promoveze examenele naţionale.
