Fermierii, autorităţile publice şi toţi „actorii“ care au legătură cu sectorul agricol pot să devină membri ai Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală, unde beneficiază de schimb de informaţii pe ce temă doresc ei, consultanţă şi asistenţă tehnică pentru investiţii şi pentru atragerea de fonduri europene. Cine se asociază în Grupuri de Acţiune Locală (GAL-uri) poate accesa fonduri nerambursabile de 2,8 milioane de euro pe proiect.
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR), prin Biroul Regional Sud-Vest Oltenia, a desfăşurat ieri „Ziua Porţilor Deschise“, la sediul din strada Brestei, nr. 116, unde a început o campanie de informare a celor care ar putea deveni membri ai reţelei. Cei care doresc să devină membri ai acestei reţele pot beneficia, gratuit, de o serie de servicii: informaţii clare şi oportune despre dezvoltare rurală; instruire, conferinţe, întâlniri ale experţilor; schimb de idei, experienţă și bune practici; consultanţă și asistenţă tehnică; cooperare atât în reţea, cât şi cu alte reţele naţionale şi organizaţii internaţionale. RNDR se desfăşoară sub sloganul „Rădăcini de ţară europeană“ şi este afiliată la reţeaua similară din Europa, astfel că societăţile din agricultură care intră în reţea pot beneficia de schimb de experienţă cu companii similare din alte state europene.
Pot să devină membri ai acestei reţele fermierii, companiile din agricultură, autorităţile locale, Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri), organizaţiile nonguvernamentale şi alţi „actori“ care au legătură cu agricultura şi cu dezvoltarea rurală. Cei interesaţi se pot înregistra şi online, iar fermierii care nu au internet pot merge la sediul de pe strada Brestei şi se pot înscrie la Infochioşcul din incintă, unde li se acordă asistenţă de specialitate. Odată înscrişi în reţea, membrii (orice entitate economică ONG sau autoritate, cu excepţia persoanelor fizice) pot să participe la grupuri tematice, cum ar fi grupul celor care doresc să acceseze fonduri europene.
Primii paşi, dincolo de teorie: o cooperare cu Italia
Directorul Biroului Regional Sud-Vest Oltenia al RNDR, conf. dr. Marius Vladu, a precizat că membrii reţelei pot beneficia de experienţă internaţională. El a exemplificat, în acest sens, că a primit o propunere de la un GAL din Italia. „Propunerea este pentru o colaborare în patru state europene (Italia, Spania, Portugalia şi România), pentru punerea în valoare a soiurilor de porumb din fiecare ţară. Am răspuns pozitiv acestei solicitări şi vrem să cuprindem şi varietăţile, şi hibrizii de porumb de la nivel local. Depunem la Bruxelles un proiect în acest sens, cu studii moleculare, împreună cu colegii de la Facultatea de Agronomie şi cu un GAL din judeţul Olt“, a precizat Marius Vladu.
Un GAL poate accesa 2,8 milioane de euro nerambursabili
Până în prezent, în Oltenia se numără pe degetele de la o mână Grupurile de Acţiune Locală înfiinţate. În Dolj încă nu există nici unul, dar sunt patru proiecte depuse, în care s-au implicat şi autorităţile locale din zonele rurale reprezentate. „Un GAL trebuie să fie alcătuit din minimum 11.000 de locuitori şi maximum 150.000 de locuitori. În general, pot fi din mediul rural, dar sunt acceptate şi oraşele mici. Se întocmesc proiecte, cei care compun GAL-ul îşi fac un plan de acţiune local şi o strategie locală, iar dacă proiectele sunt eligibile, atunci primesc finanţări nerambursabile de 2,8 milioane de euro“, a precizat Vladu. Există patru GAL-uri în stadiul de proiect în Dolj: „Calafat“ – este în localitatea cu acelaşi nume, „Colinele Olteniei“ – la Coţofenii din Dos, „Sud Olt“ – la Giurgiţa şi „Amaradia Jiu“ – la Brădeşti.
Ştiaţi că…
– România a atras doar 1,7% din fondurile europene alocate pentru agricultură?
– În România există cele mai multe ferme din Europa mici şi foarte mici – în număr de circa 900.000?
– În România există şi cele mai multe ferme foarte mari (de sute de hectare fiecare), în timp ce media europeană este de ferme medii de 40-50 de hectare?
