Numărul victimelor consumului de alcool este în creştere în judeţul Dolj, avertizează medicii specialişti. Numai la Spitalul Municipal „Filantropia“ din Craiova au ajuns, în primele opt luni ale acestui an, 554 de persoane cu hepatită alcoolică şi alte 300 cu ciroză hepatică, cu 150 de cazuri mai multe decât în urmă cu doi ani.
Potrivit reprezentanţilor spitalului, hepatita alcoolică şi ciroza hepatică sunt consecinţe ale alcoolismului, alături de alte afecţiuni grave. „Pe lângă hepatită alcoolică sau ciroză, mulţi consumatori de alcool prezintă pancreatită cronică, cardiomiopatie dilatativă, afecţiuni neurologice şi psihiatrice“, a susţinut dr. Sorin Berbecaru, medic primar de medicină internă şi purtător de cuvânt al Spitalului „Filantropia“ din Craiova. Cele mai multe cazuri de hepatită alcoolică apar în mediile sociale sărace şi afectează bărbaţi şi femei deopotrivă. „La pacienţii cu nivel socio-economic scăzut, malnutriţia determină apariţia mai rapidă a leziunilor hepatice faţă de cei cu alimentaţie echilibrată, care, cel puţin pentru o perioadă, protejează consumatorul de alcool, astfel încât afectarea hepatică să apară ceva mai târziu. De asemenea, coexistenţa infecţiilor cu virusuri hepatice duce la dezvoltarea unei mult mai severe boli alcoolice a ficatului“, a explicat dr. Berbecaru. Medicii estimează că peste 30% dintre consumatorii cronici vor ajunge la hepatită alcoolică.
Boala evoluează spre ciroză hepatică
Hepatita alcoolică este o boală gravă. Apare de obicei după un consum cronic de alcool de minimum cinci ani şi duce la ciroză hepatică. Consumul zilnic este mai periculos decât cel intermitent, iar afectarea hepatică nu depinde de tipul băuturii, ci de conţinutul acesteia în alcool. Primele simptome sunt senzaţia de greutate în partea dreaptă a abdomenului, balonare continuă după mese şi umflarea abdomenului.
Bolnavul de hepatită alcoolică poate preveni ciroza dacă renunţă imediat şi definitiv la alcool. „Pacientul trebuie să înţeleagă că nu există alt tratament care să-l vindece. În clinicile de psihiatrie există medicamente care dau aversiune faţă de alcool, dar au multe efecte secundare, iar noi nu le folosim la tratamentul hepatitei alcoolice“, a mai spus Berbecaru.
Tratamentul poate să dureze între două şi șase luni, în funcţie de gravitatea cazului. Din păcate, însă, cei mai mulţi se reapucă de băutură.
Efectele consumului de băuturi alcoolice se văd cel mai bine toamna la ţară, când se prepară vinul şi ţuica.
Alcoolism
Un bărbat este considerat alcoolic atunci când a ajuns la un consum de 14 porţii standard de băuturi alcoolice a câte 12 g de alcool pur în fiecare săptămână, iar o femeie – la 7 porţii pe săptămână. O porţie standard de alcool este conţinută în 180 ml de vin, 360 ml de bere sau în 45 ml băutură spirtoasă.
