Elisabeta Juveloiu, directoarea Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj, vorbeşte într-un interviu acordat GdS despre problemele de mediu din judeţ, despre marii poluatori, precum şi despre soluţiile agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător
GdS: Cât de curat este aerul pe care îl respiră gorjenii?
E.J: Aerul pe care îl respiră gorjenii se încadrează în standardele impuse de cerinţele europene. Măsurile impuse de APM Gorj autorităţilor locale în vederea preîntâmpinării poluării aerului sunt mai multe, printre care şi spălarea străzilor, amenajarea de spaţii verzi, interzicerea staţionării maşinilor, interzicerea traficului intens din centrele oraşelor, circulaţia deviindu-se pe centurile ocolitoare. Toate acestea ridică probleme peste tot în ţară şi în lume. Nu trebuie să ne consolăm că la alţii este mai rău, ci trebuie să ne pese şi să ne implicăm cu toţii mai mult. Până la urmă, un mediu curat este benefic pentru toţi.
GdS: Care sunt principalele probleme de mediu resimţite de gorjeni?
E.J: Principalele probleme sunt colectarea şi depozitarea deşeurilor, traficul greu. O altă problemă o reprezintă terenurile afectate de exploatările miniere şi care nu au mai fost redate circuitului natural, costurile de reintroducere fiind foarte mari. Este o problemă specifică judeţului Gorj.
GdS: Ce oraşe din Gorj au probleme cu poluarea şi ce măsuri aţi luat pentru a le rezolva?
E.J.: În oraşele Târgu Jiu, Turceni şi Rovinari, în anii 2009 şi 2010, au existat depăşiri ale indicatorilor specifici PM10, SO2. În anul 2011 nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii analizaţi.
GdS: Care sunt cei mai mari poluatori din Gorj?
E.J: Pe această listă sunt Complexurile Energetice Turceni şi Rovinari, dar şi SNLO şi Petrom.
GdS: Care sunt cele mai grave probleme de mediu în comunităţile rurale din Gorj? Ce măsuri a întreprins APM Gorj pentru rezolvarea lor?
E.J: Colectarea deşeurilor şi depozitarea lor rămân probleme importante în zona rurală a judeţului. Oamenii trebuie să înţeleagă că este exclus să îşi mai arunce resturile menajere pe lângă drumuri, în păduri sau pe cursurile de apă, iar pentru a scăpa de aceste gunoaie trebuie să achite o taxă, aşa cum plătesc pentru a avea apă curentă, electricitate sau telefon. Este un serviciu asigurat de societăţi comerciale, contra cost. Sumele necesare pentru salubrizarea localităţilor rurale sunt de câţiva lei de gospodărie. Nu mi se pare normal ca oamenii din localităţile rurale să îşi permită abonament la cablu TV, telefonie mobilă sau fixă, dar să susţină că nu pot plăti cinci lei pe lună pentru a le fi ridicate resturile menajere. Este o măsură de minimă igienă, până la urmă. O altă problemă cu care ne confruntăm în zonele rurale o reprezintă incendiile la vegetaţia uscată. Mulţi dintre gorjeni nu au înţeles încă faptul că nu pot face chiar orice pe terenul care le aparţine, atâta timp cât îi afectează pe vecini, dar şi mediul înconjurător. Un alt aspect la care mai avem de lucru îl reprezintă obligaţia oamenilor de a păstra curăţenia în faţa proprietăţii, fiindu-le interzisă şi depozitarea altor materiale: lemn, piatră, nisip etc. Toate acestea ţin de impactul pe care localitatea respectivă îl are când treci prin ea.
GdS: Analizând ultimul an, a reuşit APM Gorj să convingă autorităţile locale şi judeţene să aibă grijă de mediul înconjurător? Prin ce metode?
E.J: Autorităţile locale sunt conştiente de importanţa protejării mediului. Am depăşit de mult timp această etapă. Primarii sunt receptivi la iniţiativele noastre şi, în mare parte, îşi respectă atribuţiile proprii în ceea ce priveşte protecţia mediului.
GdS: Câte specii de păsări protejate sunt în Gorj? Care sunt acestea?
E.J.: La nivelul judeţului Gorj sunt protejate 42 de specii de păsări, dintre care amintim: cocoşul de munte, acvila ţipătoare mică, sfrânciocul roşiatic, fluturaşul de stâncă, toate acestea aflându-se în zona montană, în ariile protejate din judeţ.
GdS: Câte plante protejate sunt în judeţ? În ce zone?
E.J.: În ceea ce priveşte plantele, avem 29 de specii protejate, care se regăsesc în Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, Parcul Naţional Defileul Jiului, siturile Natura 2000, nordul Gorjului de est, nordul Gorjului de vest, Parâng şi Coridorul Jiului.
GdS: Care este modalitatea în care APM Gorj protejează aceste specii de animale şi plante?
E.J.: APM Gorj protejează speciile de plante şi animale prin declararea zonelor respective ca arii naturale protejate, demers urmat de aplicarea de măsuri minime de conservare pentru fiecare specie de plante şi animale. Cea mai importantă măsură constă în realizarea unui plan de management care să asigure gestionarea unitară a acestora. Aplicarea măsurilor se realizează prin noile structuri create de Ministerul Mediului şi Pădurilor, în speţă, administraţii/custodie, care au obligaţia implementării măsurilor de protecţie şi conservare a capitalului natural pe care îl au în administrare.
GdS: Se implică gorjenii în acţiunile de protecţie a mediului înconjurător?
E.J.: Campaniile desfăşurate la nivel judeţean, dar şi naţional s-au bucurat de receptivitate din partea oamenilor. Au existat chiar situaţii în care am ocupat locuri fruntaşe la nivel naţional graţie interesului arătat de gorjeni, cum a fost campania „Let’ s Do It Romania“. Este adevărat că există anumite categorii de oameni mai receptivi: elevii, angajaţii instituţiilor publice, voluntarii din ONG-uri, iar aceştia, la rândul lor, duc mai departe mesajul acţiunilor noastre. Un sprijin suplimentar am primit din partea autorităţilor publice locale.
GdS: Are APM Gorj suficient personal pentru buna desfăşurare a activităţii?
E.J.: În urma restructurărilor făcute au fost desfiinţate nouă posturi din cadrul APM Gorj, iar atribuţiile au fost preluate de ceilalţi funcţionari. Considerăm că personalul este insuficient pentru câtă activitate presupune protecţia mediului în judeţul nostru.
GdS: Ce se întâmplă cu deşeurile aruncate de spitale? Ştiţi dacă spitalele din judeţ au încheiat contracte cu firmele de salubritate?
E.J.: Spitalele din judeţul nostru au avut incineratoare proprii până în 2008, an în care toate acestea au fost închise, conform cerinţei Uniunii Europene, ca stat membru al acesteia. De atunci, toate spitalele gorjene au contracte cu firme specializate în incinerarea deşeurilor medicale.
GdS: Cât de des organizaţi întâlniri cu cetăţenii pentru a le explica importanţa protecţiei mediului înconjurător?
E.J.: Este o activitate permanentă, pe care o desfăşurăm fie cu ocazia marcării evenimentelor ecologice, fie prin participarea la acţiuni de educaţie şi conştientizare în grădiniţe, şcoli, licee şi facultăţi, în baza parteneriatelor încheiate cu aceştia. De asemenea, în cadrul proiectelor implementate în judeţ, acţiunile de informare şi conştientizare ocupă un loc principal.
GdS: Avem nevoie de o educaţie de mediu, ar putea deveni o materie inclusă obligatoriu în programa şcolară a elevilor până în clasa a XII-a? Este nevoie de aşa ceva în România de azi?
E.J.: Avem nevoie de educaţie de mediu, aşa cum avem nevoie să scriem şi să citim. Noţiunile de protecţia mediului fac parte din minima educaţie a unui om. Îi admirăm sau îi invidiem pe cetăţenii celorlalte ţări europene pentru că sunt civilizaţi şi arată respect pentru mediu. Dar nici ei nu s-au născut aşa. Au învăţat, au fost educaţi în acest sens, atât acasă, cât şi la şcoală. Sunt primele lucruri pe care le învaţă orice om. În toate şcolile din România se fac ore de educaţie de mediu. Pe lângă programa strict şcolară, educaţia ecologică este preferată şi atunci când este vorba de proiecte şi activităţi suplimentare. Important mi se pare ca aceste lecţii de educaţia mediului să se facă nu în clase, ci chiar în natură, în amfiteatre naturale. Copiii trebuie îndrumaţi să fie apropiaţi de natură, să aibă respect pentru ea, să iasă mult timp în aer liber pentru că acest lucru nu le poate aduce decât beneficii atât din punct de vedere intelectual, cât şi fizic. Un om apropiat de natură, iubitorii de drumeţii, de munte, de sport sunt cei mai civilizaţi oameni, când vine vorba de protecţa mediului.
GdS: Sunt responsabili gorjenii faţă de mediu?
E.J.: Este o întrebare la care nu se poate răspunde doar cu da sau nu. Progrese sunt în mai toate aspectele ce ţin de protecţia mediului. Există cetăţeni care îşi colectează selectiv deşeurile, există oameni care nu aruncă la întâmplare gunoiul, există gorjeni care îşi duc deşeurile electrice şi electronice (DEEE-urile) la centre de colectare sau îşi schimbă maşina cu una mai puţin poluantă. Avem cazuri de cetăţeni care ne semnalează nereguli, arătând că le pasă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Şi, cel mai important, avem foarte mulţi elevi care sunt extrem de receptivi şi de activi în acest domeniu. Au cunoştinţe pe care noi nu le aveam la vârsta lor, cresc şi devin adulţi aplicând aceste cunoştinţe. Da, toţi aceşti oameni sunt responsabili faţă de mediu. Şi sunt convinsă că numărul lor va fi din ce în ce mai mare. Din păcate, trebuie să recunoaştem că există gorjeni cărora nu le pasă de ceea ce este în jurul lor, depozitând necontrolat deşeurile, ascultând muzică la un nivel acustic mai mare decât cel normal, gorjeni care exploatează masă lemnoasă fără să le pese de consecinţe, şi exemplele negative pot continua.
GdS: Ce proiecte în derulare are APM Gorj? Câte proiecte au fost finalizate în ultimii trei ani?
E.J.: APM Gorj, în calitate de partener al Universităţii „Constantin Brâncuşi“, implementează Managementul conservativ al Cheilor Olteţului, proiect ce se va desfăşura pe o perioadă de aproape trei ani. În anul 2010, APM Gorj a depus proiectul „Managementul conservativ al ROSCI nordul Gorjului de vest“, în calitate de beneficiar, în prezent acesta fiind în faza de evaluare finală la Bruxelles. Tot în 2010, APM Gorj, în parteneriat cu Universitatea „Constantin Brâncuşi“, a depus la Bruxelles proiectul „Utilizarea cenuşilor de la CE Turceni ca material de construcţie“, şi acesta fiind în faza de evaluare finală.
GdS: Vor putea face gorjenii grătare oriunde? Ce probleme existau în trecut faţă de această problemă? Cum arată un loc verde după ce cetăţenii pleacă de la grătar?
E.J.: Problema ieşirilor la iarbă verde ne preocupă în mod deosebit acum, la început de primăvară, pentru că există această tradiţie a grătarelor făcute în natură. Lucrurile s-au mai schimbat în acest domeniu pentru că acum există nişte administratori ai ariilor protejate care stabilesc un regulament de acces în respectivele teritorii şi un set de măsuri pe care turiştii trebuie să le respecte. Cât priveşte aspectul unui loc verde după ce s-a făcut grătar, nu putem să generalizăm. Mai sunt şi oameni care sunt conştienţi de impactul vizual, dar şi de faptul că poluează natura dacă aruncă deşeuri la întâmplare. Există şi în judeţul nostru oameni cu bun-gust şi bun-simţ, oameni care au circulat în alte ţări ale Europei şi au văzut cât de reconfortant este să trăieşti într-un mediu curat. Eu cred că s-au făcut unele progrese la acest capitol. Mai avem mult de recuperat, dar primii paşi au fost făcuţi şi deja putem vorbi de puterea exemplului. Cei care mai au restanţe au de la cine învăţa.
GdS: Câte maşini au fost schimbate de când a început Programul „Rabla“? Câte vouchere au fost eliberate de APM Gorj?
E.J.: Programul de înnoire a parcului auto, cunoscut mai ales sub numele de Programul „Rabla“, a debutat în 2005. În cei cinci ani de funcţionare a avut un succes din ce în ce mai mare pentru că s-a dovedit un instrument prin care oamenii au reuşit să îşi achiziţioneze un autovehicul nou, cu un mic sprijin de la stat, prin casarea maşinilor. Dacă, în anul 2005, în judeţul Gorj se casau 185 de autovehicule, în 2006, numărul acestora a ajuns la 414, în 2007 – la 338, în 2008 – la 654, în 2009 – la 663, pentru ca în 2010 numărul maşinilor scoase din uz să fie de 4.100. Succesul s-a bazat pe introducerea posibilităţii de a se folosi trei vouchere pentru a cumpăra o maşină nouă. În acest fel au existat beneficii pentru cetăţeni, iar Ministerul Mediului şi Pădurilor şi-a atins scopul prin scoaterea din uz a cât mai multor vehicule cu risc mare de poluare. Programul este finanţat de Administraţia Fondului de Mediu, aceasta fiind şi instituţia care eliberează voucherele.
GdS: Cum au decurs campaniile de colectare a deşeurilor electrice şi electronice? Ce cantităţi de DEE s-au strâns de când se organizează aceste campanii?
E.J.: Campaniile de colectare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice au o receptivitate bună la public. Mediatizările pe care Agenţia de Protecţia Mediului Gorj le-a realizat, în mare parte cu ajutorul presei, au înregistrat rezultatele scontate, iar locuitorii judeţului au fost receptivi în a renunţa la aceste deşeuri. S-a reuşit în acest fel colectarea a 21.935 kg în anul 2008, 21.450 kg în 2009 şi 26.019 kg în 2010. O componentă importantă în reuşita acestei campanii a fost reprezentată de buna colaborare pe care am avut-o cu autorităţile locale şi societăţile de salubrizare. Cetăţenii trebuie să ştie că pot apela oricând la autorităţile locale pentru a preda aparatura electrică şi electronică scoasă din uz.
GdS: Ce se întâmplă cu banii strânşi din taxa de primă înamtriculare?
E.J.: Banii ajung la Administraţia Fondului de Mediu, care îi foloseşte pentru finanţarea proiectelor de mediu.
