România este hotărâtă să-şi protejeze cetăţenii şi drepturile acestora şi va declanşa proceduri juridice împotriva statului francez la orice încălcare a drepturilor cetăţenilor ei care îi este sesizată, a declarat secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, şeful grupului interministerial de lucru în problema romilor repatriaţi din Franţa, în urma vizitei făcute la Paris. El a spus că sesizările se pot face la Ambasada României de la Paris sau la autorităţile competente din România, dar cu probe.
Secretarul de stat a ţinut să facă o corectură a termenului folosit atât de frecvent, „expulzări“, subliniind că „datele ne indică întoarceri voluntare“ în România, însă a spus şi că autorităţile române sunt decise să îşi protejeze cetăţenii.
„Dacă există oricare semnal că aceste repatrieri s-au petrecut în alt mod decât cel prevăzut de dreptul comunitar şi legislaţia celor două ţări membre, vom interveni imediat în sprijinul cetăţenilor români“, a spus Valentin Moraru, şeful delegaţiei României, care a discutat la Paris miercuri şi joi cu autorităţile franceze repatrierea romilor. El a subliniat că nu vor exista ezitări în a declanşa orice proceduri juridice împotriva statului francez dacă România este sesizată că au fost încălcate drepturile cetăţenilor ei.
Întrebat dacă – în condiţiile în care Comisia Europeană încă analizează dacă măsurile statului francez sunt în deplină concordanţă cu legislaţia comunitară – guvernul român este convins, în urma unei analize proprii, că totul este perfect legal, Mocanu a spus că „nu ne putem baza decât pe date oficiale“. „La repatrierile care au avut loc în 19, 20 şi 26 august nu am primit plângeri din partea cetăţenilor cu privire la încălcarea drepturilor lor“, a declarat acesta.
Mocanu a avut însă ezitări când a trebuit să spună unde trebuie să fie depuse plângerile şi, dacă nu există probe, care ar fi soluţia. Plângerile pot fi făcute la Ambasada României de la Paris sau în ţară, la autorităţile competente. „Partea franceză a subliniat, în repetate rânduri, că a respectat atât dreptul comunitar, cât şi cel francez“, a mai spus Valentin Mocanu, arătând că, în cazul în care romii ar fi fost amprentaţi, a existat consimţământul lor formal. Orice cetăţean comunitar trebuie să îşi dea consimţământul să fie amprentat, altfel amprentarea este ilegală.
Magda Matache, de la Romanicriss, a declarat pentru Hotnews.ro că, din interviurile făcute la aeroport joi, la repatrierea celui de-al treilea grup de romi, a reieşit că ar fi existat şi persoane amprentate, însă este o informaţie brută, care mai trebuie verificată, şi că organizaţia încearcă să identifice cazurile care pot fi contestate în instanţă.
Pe de altă parte, repatrierea voluntară a fost oarecum forţată de autorităţile franceze, care le-au spus că barăcile lor vor fi demolate, ei vor fi amprentaţi şi apoi trimişi acasă. Mulţi dintre ei au semnat formularele de repatriere fără să cunoască limba franceză – formularele fiind fără traducere, neînţelegând de fapt ce semnează. Unii dintre cei ajunşi joi în ţară au spus delegaţiilor Romanicriss că reprezentanţi ai poliţiei române au mers în taberele în care stăteau şi i-au sfătuit că e mai bine să accepte repatrierea, pentru că oricum vor fi demolaţi, amprentaţi şi expulzaţi de pe teritoriul francez.
România a cerut ca statele UE să fie invitate la reuniunea din 6 septembrie de la Paris
Valentin Mocanu a spus că reprezentanţii guvernului român au cerut explicaţii părţii franceze despre întâlnirea din 6 septembrie de la Paris, a miniştrilor de interne din şase state UE, Canada şi SUA, arătându-şi surprinderea faţă de „această abordare exclusivistă“.
„Partea franceză a negat orice discuţie cu privire la situaţia romilor sau cu privire la aquis-ul comunitar în cadrul acestei întâlniri. Această întâlnire nu va fi privită ca una a instituţiilor europene sau privind legislaţia europeană“, a spus Mocanu.
Chiar dacă Franţa a negat că situaţia romilor se va afla în discuţie, ministrul de interne italian, Roberto Maroni, participant la întâlnire, a spus că va discuta despre posibilitatea expulzării cetăţenilor comunitari, pentru că simpla invitaţie de a părăsi teritoriul unui stat membru nu este suficientă. Prin urmare, din discuţii s-ar crea un curent de opinie care să insiste la Bruxelles pe legitimarea expulzării cetăţenilor comunitari, ilegală acum, potrivit legislaţiei UE.
Autorităţile franceze nu au invitat România şi Bulgaria la această reuniune, dar nici Polonia, Ungaria sau Slovacia sau Comisia Europeană. Au fost invitate şase state UE – Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Belgia şi Spania – reprezentanţi ai administraţiei americane şi ai guvernului canadian.
Franţa a recunoscut că problema romilor nu poate condiţiona aderarea României la spaţiul Schengen
Mocanu a spus că s-a discutat la Paris şi despre aderarea României la spaţiul Schengen, după declaraţiile secretarului de stat Pierre Lellouche că România ar putea avea probleme în această privinţă dacă nu rezolvă chestiunea romilor. „Am subliniat că cele două dosare nu au nimic în comun“, a reiterat Mocanu poziţia României. „Partea franceză a recunoscut că această temă (aderarea la Schengen – n.r.) nu poate fi pusă oficial în relaţie cu problema cetăţenilor români de etnie romă“, a arătat secretarul de stat poziţia interlocutorilor francezi.
85 de milioane de euro pentru proiecte destinate romilor prin programul operaţional de resurse umane
Secretarul de stat în Ministerul Muncii recunoaşte că România nu are un cadru juridic să împiedice reîntoarcerea romilor în Franţa, aşa că nu putea da nici o asigurare de acest gen partenerilor francezi. Însă, se pot lua măsuri pe termen lung, şi anume „să oferim condiţiile în România să nu mai fie tentaţi să plece din motive economice“. „Dar nu numai condiţiile economice îi determină să plece. Le-am explicat că sunt oameni care zeci de ani nu au avut libertate de mişcare şi acum au libertatea să plece şi beneficiază de ea“, a spus Mocanu.
În acest context, secretarul de stat a spus că prin POS DRU (programul operaţional de resurse umane) au fost absorbite 85 de milioane de euro fonduri europene prin proiecte destinate comunităţii rome, o sumă insuficientă, însă comunitatea romă a fost vizată şi de alte proiecte. Nu avea însă o evidenţă a proiectelor pentru romi finanţate prin alte programe, dar, spune secretarul de stat, a solicitat celorlalte ministere să îi pună la dispoziţie datele necesare.
Mai mult, Ministerul Muncii a înfiinţat o unitate de sprijin, care să discute la nivel local, cu autorităţile locale, cum ar putea face proiecte finanţate prin bani europeni. „Nu este corect să apară idei de la nivel central, băgate pe gât autorităţilor locale. Situaţia trebuie să fie exact inversă, pentru că ei cunosc cel mai bine problemele comunităţilor rome“, crede Valentin Mocanu. În privinţa cofinanţării – o problemă la nivel local – secretarul de stat susţine că guvernul a alocat fonduri de cofinanţare programelor destinate romilor şi că se vor căuta soluţii în continuare.
HotNews.ro
