Beneficiarii legilor speciale au parte de condiţii diferenţiate de acordare a pensiei decât restul persoanelor care muncesc. Unii privilegiaţi au contribuit la actele normative care le-au asigurat ulterior pensiile uriaşe. În timp ce oamenilor de rând li se iau în calcul contribuţiile pe toţi anii de muncă, magistraţii, parlamentarii, aviatorii şi alţii au ca bază de calcul veniturile pe ultima lună de muncă (salarii şi sporuri).
De luni de zile se vorbeşte despre proiectul noii legi a pensiilor, care are drept scop recalcularea pensiilor unor categorii privilegiate, astfel încât acestea să fie stabilite ca la orice alt contribuabil la sistemul asigurărilor sociale (la sistemul public de pensii), deci să conteze stagiul de cotizare, şi nu favorurile date de legile speciale. Aceste legi le conferă viitorilor pensionari anumite drepturi în plus faţă de alte categorii socio-profesionale. Puţini ştiu, de exemplu, că pensionarii în baza legilor speciale primesc bani din bugetul de stat. Ei au dreptul să primească bani de la stat în plus faţă de suma cotizată de ei la fondul de pensii, până ajung la cuantumul pensiei prevăzute de legile speciale. GdS vă prezintă care sunt legile speciale, cine sunt beneficiarii şi, mai ales, cum li se calculează lor pensiile. „Din totalul pensiilor, doar 10% sunt calculate pe legi speciale, dar sumele sunt destul de mari“, a precizat directorul coordonator al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Dolj, Daniel Baciu.
Magistraţii, cei mai avantajaţi
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede la art. 82 că „(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“. Magistraţii se pot pensiona chiar şi cu o vechime de 20 de ani, dar le scade pensia cu 1% pentru fiecare an pe care nu l-au lucrat. Aceleaşi drepturi le are şi personalul auxiliar de pe lângă instanţele judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă aceste instanţe (grefieri, secretari, arhivari şi executori judecătoreşti), dar actul normativ special care îi protejează este Legea nr. 567/2004. „Pentru magistraţii care se pensionează contează, practic, veniturile salariale din ultima lună“, a spus directorul coordonator CJP Dolj. Surse din CJP Dolj spun că magistraţii cotizează ca orice contribuabil la asigurările sociale (pensii). Astfel le-ar rezulta o pensie de 3.000-4.000 de lei pe lună dacă li s-ar lua în calcul doar contribuţiile. Dar ei primesc în plus bani de la bugetul de stat până ajung la pensiile stabilite de legea specială. Pensia medie în sistem este de 7.000 de lei, iar magistraţii se plâng de faptul că ei sunt condiţionaţi de alte legi să nu aibă afaceri în afara veniturilor salariale. Ideea guvernului ca toate pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii i-a nemulţumiţi pe magistraţi. Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia guvernului că prin propunerile la noua lege a pensiilor se încalcă normele comunitare, Constituţia şi altele.
Parlamentarii, similari cu magistraţii
Deputaţii şi senatorii au pus umărul să îşi croiască o lege specială pentru pensionare, respectiv Legea nr. 96/2006, republicată în 2008. Actul normativ prevede la articolul 49 că, dacă parlamentarii au cel puţin trei mandate, atunci la pensionare li se aplică Legea nr. 303/2004, adică aceea de care beneficiază magistraţii. Dacă au două mandate, baza de calcul se reduce cu 20%, iar la un singur mandat – se reduce cu 40%. Baza de calcul a pensiei privilegiaţilor din parlament este „indemnizaţia de bază medie lunară din ultimele 12 luni de mandat ale unui deputat sau senator în activitate“.
„Deci, legea le dă dreptul parlamentarilor să aibă 100% din indemnizaţie“, a comentat Daniel Baciu. Legea le dă dreptul parlamentarilor pensionari să primească bani publici din impozitele şi taxele plătite de popor, conform articolului 50, alineatul (1) din legea creată chiar de ei: „Partea din pensie stabilită potrivit art. 49, care depăşeşte nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat“.
Aviatorilor le „zboară“ pensia
Legea nr. 223/2007 prevede că baza de calcul a pensiei pentru personalul aeronautic civil o constituie media veniturilor totale brute realizate în ultimele trei luni, iar pensia reprezintă 80% din acea medie a veniturilor. Pentru fiecare an în plus lucrat, se adaugă 1% la pensie. În Dolj, cel mai bine plătit pensionar aviator încasează lunar 15.000 de lei, în baza legii mai-sus amintite. Dacă noul proiect al legii unice a pensiilor va trece în această formă prin parlament, atunci şi pensiile aviatorilor vor reveni „pe pământ“.
Curtea de Conturi – altă lege specială
Lucrătorii de la Curtea de Conturi trebuie să îndeplinească anumite condiţii ca să se pensioneze, prevăzute de Legea nr. 217/2008 care modifică un act normativ din 1992: să aibă vârsta de 60 de ani, vechimea de cel puţin 30 de ani, pentru cei care au îndeplinit funcţiile de controlor financiar sau auditor public. Pensia lor este în cuantum de 80% din baza de calcul, bază care înseamnă veniturile salariale (încadrarea brută plus sporurile obţinute) de pe ultima lună în care persoana respectivă a lucrat la Curtea de Conturi.
Condiţii de pensionare pentru poliţişti şi militari
În lanţul privilegiaţilor, pensiile poliţiştilor şi militarilor nu sunt plătite din bugetul de stat, ci din fondurile lor speciale. Dintre toate categoriile care beneficiază de legi speciale pensiile poliţiştilor şi militarilor sunt cele mai mici. Poliţiştii pot să opteze pentru pensia de serviciu dacă îndeplinesc două condiţii cumulative impuse de Legea nr. 179/2004: au împlinit 55 de ani şi au vechime minimum de 30 de ani – bărbaţii – şi 25 de ani – femeile.
Baza de calcul a pensiei poliţiştilor este salariul de bază brut pe ultima lună, care include şi salariul pentru gradul profesional. Legea aceasta spune la articolul 19 că dovada pensiei pentru poliţişti se face în funcţie de fişa de pensie, întocmită pe baza datelor din dosarul personal. Pensiile militare de stat sunt reglemenate de Legea nr. 164/2001 revizuită în 2008. Lucrătorii Ministerului Apărării pot ieşi la pensie cu 60% din solda brută din ultima lună, care include şi solda de grad. La articolul 12 din lege se prevăd condiţiile de pensionare a militarilor: vârsta minimă de 55 de ani şi vechime de minimum 25 de ani.
„Muritorii de rând“ cotizează toată viaţa
Ca o comparaţie cu legile speciale prezentate anterior, restul lucrătorilor, indiferent că sunt medici, profesori, ingineri, economişti, muncitori sau alte categorii socio-profesionale cotizează toată viaţa la asigurările sociale, adică la fondul public de pensii, în cele mai multe cazuri cuantumul fiind la fel ca la categoriile privilegiate, adică 10,5% din salariu. În plus, pentru cei care activează în domeniul privat, firma contribuie cu sume uriaşe la bugetul asigurărilor sociale lună de lună. În prezent, persoanele care ies la pensie după Legea nr. 19/2009 privind sistemul public de pensii se pot pensiona la 63 de ani – bărbaţii şi 58 de ani femeile (dacă vor să iasă la limită de vârstă), susţine directorul CJP Dolj, Daniel Baciu, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani la femei şi 35 de ani pentru bărbaţi. Urmează ca până în 2014 să iasă la pensie bărbaţii la 65 de ani şi femeile la 60.
„Diferenţa între cei care ies la pensie pe legile speciale şi cei care ies pe Legea nr. 19/2000 este că acestora din urmă li se iau în calculul pensiei contribuţiile lor pe toată viaţa, de când au început să lucreze şi până la final“, a menţionat directorul de la CJP Dolj. Normal că aceia care au salarii mari au avut şi contribuţii mari la fondul public de pensii.
Problema pensiilor mari – greu de rezolvat
Proiectul legii pensiilor a atras un val de dezbateri publice, dar şi de nemulţumiri din partea beneficiarilor legilor speciale, ale căror venituri din pensii vor scădea dacă parlamentul adoptă legea. În plus, voci din Banca Naţională a României (BNR) recomandă guvernului să-şi respecte angajamentele de a restructura cheltuielile cu pensiile şi salariile, pentru a putea avea o creştere economică mai consistentă.
„Nu e cazul să devenim euforici. Dacă vom da pensii mari azi, mâine nu vom mai avea din ce da pensiile“, a spus pentru Realitatea FM, Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR. El a mai arătat că rata şomajului ar putea fi în scădere spre sfârşitul anului.
