Mihaita Plesan – 20 de ani in 19 februarie 2003 – joaca sub culorile „alb-albastre“ din anul 2000, dar debutul propriu-zis la echipa mare s-a produs abia in acest tur de campionat.
Gigi Netoiu & Florin Marin nu i-au acordat aceasta sansa deoarece Mihaita n-a vrut sa semneze prelungirea contractului cu Universitatea decit cu o clauza inedita, dar care ne reaminteste de pribegia altor olteni. „Vreau sa joc numai pentru Universitatea din Craiova, nu din Focsani, Bucuresti sau mai stiu eu unde!“, a zis Plesan. N-a semnat, represaliile au inceput si astfel Mihaita a fost nevoit sa suporte si acuze inventate. Totul s-a terminat cu bine in aceasta vara, cind Universitatea a redevenit cu adevarat a oltenilor.
A debutat in meciul Universitatea – Otelul (9 noiembrie), iar in partida cu Dinamo (de la tuneul de sala „Cupa Stalinskaya“) a fost desemnat capitanul Universitatii. L-am cautat ieri la telefon si asa a iesit blitz-ul de mai jos.
– Ce faci, unde esti?
– Acasa, la Moldova Noua, in vacanta. Am taiat porcul, astept Sarbatorile de iarna…
– Si cum e porcul la Moldova Noua?
– Pai, bun, dar eu doar am gustat. Putin, n-am de gind sa ma abat de la regulile riguroase ale unui sportiv. Pentru mine, returul campionatului este unul deosebit de important. Abia astept sa revin la pregatirea de iarna.
– De ce?
– Am ginduri mari pentru acest retur, sper sa fiu cit mai sus. Intelegeti? Universitatea sa paraseasca acest nemeritat loc, iar eu sa confirm increderea antrenorului prin evolutii si mai bune. Sint sigur ca aceste doua dorinte ale mele se vor realiza.
– Argumente?
– De ce sint asa de sigur? Sint convins ca dupa pregatirea de iarna, forta echipei va fi alta in acest retur. Si am auzit ca lotul se va intari, asa ca sperantele mele le-am argumentat suficient.
– Ce zici de jocul tau?
– Altii ar trebui sa faca aprecieri la adresa mea. Ceea ce pot acum sa va spun este doar atit: valoarea mea reala nu este cea aratata in putinele jocuri din tur. Pot mai mult! Am avut insa o sansa deosebita, antrenorul Sorin Cirtu avind incredere in mine.
– Iar la Sibiu ai fost numit chiar capitanul echipei!
– Va dati seama ce fiori am avut? Mi-am reamintit, pe moment, de numele mari ale Craiovei care au purtat banderola de capitan si emotiile m-au cuprins, dar si ambitionat. Sint mindru ca la nici 20 de ani, am purtat aceasta banderola, dar sint si foarte constient ca de abia acum incepe greul. Sper sa nu-l dezamagesc pe antrenorul Cirtu, de aceea vreau sa muncesc enorm, astfel incit in acest retur sa arat ceea ce pot.
