Sunt doi tineri frumoşi, care s-au îndrăgostit iremediabil de dansul în vârful picioarelor, iar astăzi au devenit solişti ai corpului de balet al Teatrului Liric din Craiova.
Cu ani în urmă, nimeni nu ar fi crezut că pasiunea lui Radu Alexandru pentru hip-hop se va împleti cu cea pentru balet, la fel cum dragostea Andreei Pretoianu pentru aerobic va fi completată de cea pentru balet.
Povestea lor în lumea dansului începe din vremea copilăriei. Andreea a făcut ani buni aerobic, sub îndrumarea atentă a Vioricăi Toma. Odată ajunsă elevă a Liceului „Fraţii Buzeşti“ din Craiova, a auzit de nişte cursuri de hip-hop. A vrut să studieze şi acest dans. Aici, drumul său s-a intersectat cu cel al lui Radu Alexandru. Şi el studiase dansul. A aflat că unii colegi puseseră bazele unei trupe de hip-hop. Stilul îl atrăgea, aşa că a început să studieze, să comande CD-uri de la coregrafi faimoşi şi mai apoi, când a fost sigur pe el, a început să-şi creeze propriul stil. Într-o bună zi, o domniţă le-a trecut pragul. Studiase aerobicul. Era Andreea Pretoianu. Radu ajunsese deja să pună bazele propriilor spectacole cu o coregrafie care îi aparţine în totalitate. Andreea se potrivea foarte bine stilului său. Se sincronizau perfect. Formau un cuplu pe scenă, care putea aduna multe distincţii. Era convingerea lor, care avea să se confirme. Au ajuns la concursuri în Italia, Ungaria, Croaţia, Serbia. Au privit lumea de sus, de pe cele mai înalte trepte ale podiumurilor.
Hip-hop-ul, aerobicul nu au fost de ajuns. Au încercat şi dansurile moderne. Şi totuşi, ceva lipsea. Acea ţinută distinctă, acea graţie, mobilitatea studiată în amănunt erau atuuri care trebuia căpătate, studiate, învăţate şi puse în practică.
Drumul spre succes
Şi-au zis atunci să încerce să ceară o mână de ajutor unui profesionist, Ionela Truşcă, balerină cu experienţă, care susţinea cursuri în cadrul Teatrului Liric, din dorinţa de a le împărtăşi şi altora dragostea pentru dansul în vârful picioarelor. „A trebuit să lucrăm mult. Nici unul dintre cursurile făcute până la acea dată nu avea complexitatea celor susţinute de Ionela Truşcă. A avut mult de lucrat cu noi. Răbdarea dânsei şi dorinţa noastră de a ne pune la punct, de a ne perfecţiona s-au împletit atât de armonios“, povestesc cei doi tineri.
Aşa se face că acel curs care s-a fi dorit desfăşurat pe o perioadă scurtă s-a prelungit. „Ne-am îndrăgostit de balet. N-am mai plecat de aici“, completează Radu Alexandru.
Au muncit nenumărate zile. Sala de balet le-a devenit a doua casă. Nu au renunţat nici la stilurile care le deschiseseră dragostea pentru dans. Nu s-au plâns nici o clipă de oboseală. S-au perfecţionat, cu fiecare zi care a trecut, în ciuda greutăţilor. „Lui Radu i-a fost extrem de greu, venea de la un stil total opus baletului, hip-hop. Dar de acesta din urmă s-a îndrăgostit şi n-a mai renunţat“, mărturiseşte Andreea.
Astăzi au evoluat, au ajuns în corpul de balet al Teatrului Liric. Au apărut în spectacole precum „Traviata“, „Voievodul Ţiganilor“, „Fascinaţia dansului“, „Mam’zelle Nitouche“. Mirajul baletului i-a prins în mrejele sale. Nimic pare să nu îi împlinească mai mult decât acest stil de dans, extraordinar de greu, dar tot atât de frumos. Şi, când la final de spectacol lumea le răsplăteşte evoluţia cu aplauze, simt că munca lor nu a fost în zadar. Că au reuşit să fie buni, să cucerească prin graţie şi această culme. Nu este o simplă victorie, ci o împlinire sufletească. Astăzi adună aplauze, ca mâine să pornească din nou la drum. Alt spectacol va trebui pus în scenă, iar ei vor să fie din nou la înălţime. Îşi vor pune din nou poantele în picioare şi îşi vor studia mişcările, vor asculta sfaturile profesioniştilor, punând fiecare efort în slujba succesului, atât de înălţător.
