Ministerul Economiei anticipează că în acest an aproximativ 50.000 de oameni îşi vor pierde slujbele ca urmare a crizei financiare, a declarat vineri ministrul de resort, Adriean Videanu. „Nu pot să avansez un număr exact privind numărul slujbelor care vor fi pierdute. Criza nu poate fi cuantificată, nici americanii nu pot. Anticipăm că, în cel mai rău caz, numărul de salariaţi care îşi vor pierde locul de muncă este de 50.000. Aceasta este o estimare şi nu avem pretenţia să dăm o cifră exactă“, a spus Videanu, prezent la Conferinţa Naţională a Alianţei Confederaţiilor Patronale din România cu tema „Priorităţi şi măsuri concrete anticriză“. El a adăugat că problema cea mai importantă este cea privind crearea de noi locuri de muncă. România trebuie să realizeze cât mai repede investiţii în sistemul energetic, pentru a nu pierde centrale energetice importante, precum cele de huilă, lignit sau hidrocentrale, a mai declarat ministrul economiei. „Sistemul energetic suferă din cauza lipsei de investiţii din ultimii ani. Dacă nu se ia o măsură rapidă, vom pierde centrale importante din ţară“, a afirmat Videanu.
El a arătat că, în lipsa investiţiilor, în circa doi ani vor dispărea centralele de huilă de la Paroşeni şi Deva, precum şi alte centrale de lignit. „În zona hidro, funcţionăm cu investiţii de acum 30 de ani. În prezent, România valorifică doar 48% din potenţialul hidro pe care îl are“, a spus Videanu. „Analizăm foarte atent repornirea unor mine nonenergetice. Vom analiza fiecare mină cu astfel de resurse şi în câteva luni vrem să venim cu această iniţiativă de repornire a minelor nonenergetice“, a afirmat Videanu. Printre resursele nonenergetice extrase din mine se numără minereurile metalifere, argilele şi agregatele utilizate în domeniul construcţiilor.
În plus, acesta a mai spus că România trebuie să aibă un rating de ţară mai bun pentru a avea acces la surse de finanţare, iar primul pas este proiectul de buget pentru 2009, care trebuie să fie „solid“. „Dacă România nu îşi creşte ratingul de ţară, nu vom avea acces la fonduri, ceea ce va avea efect negativ asupra IMM-urilor. Primul semnal pentru creşterea ratingului de ţară este proiectul de buget. Dacă bugetul nu este solid, nici o şansă, va afecta pe toată lumea. Dacă nu, nu vom putea finanţa nici 20% din proiecte, la costurile actuale ale finanţărilor“, a spus Videanu. Consecinţa reducerii ratingului de ţară a scos România din categoria statelor cu calificativ „investment grade“. „Am discutat cu guvernul să facem front comun, pentru că este esenţial să avem acces la finanţări“, a mai spus Videanu.
Principalele măsuri anticriză
– Plata TVA să se facă la data încasării facturilor, şi nu la data emiterii lor;
– Scutirea de la impozitare a profitului reinvestit în tehnologii, utilaje de producţie, creşterea eficienţei energetice;
– Neimpozitarea indemnizaţiilor de şomaj tehnic acordate de întreprinderi salariaţilor, pentru o perioadă cumulată de până la trei luni;
– Compensarea cu 1.000-1.500 de euro la angajarea în domenii cu deficit de forţă de muncă;
– Atragerea şi utilizarea fondurilor europene;
– Instituţia Dialogului Social trebuie modernizată şi eficientizată;
– Revenirea Dialogului Social la Ministerul Muncii;
– Menţinerea la 2% a contribuţiilor de asigurări sociale transferate fondurilor obligatorii de pensii administrate privat;
– Acordarea imediată, transparentă şi maximală de ajutor de stat pentru investiţii în industria alimentară, producerea de energie din surse regenerabile;
– Emiterea gratuită timp de un an a tuturor avizelor necesare investiţiilor productive;
– Alocarea a minimum 0,5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării de IMM-uri;
– Achiziţionarea de bunuri de larg consum pentru instituţiile statului, numai de la producători români (prin excluderea intermediarilor);
– Încurajarea exporturilor prin subvenţii;
– Lansarea programelor Ministerului IMM în regim de urgenţă, imediat după aprobarea bugetului pentru anul 2009;
– Crearea Fondului de Contragarantare a Creditelor în semestrul I 2009;
– Simplificarea documentaţiei tehnico-economice şi de urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi de finanţare a acestora;
– Valorificarea resurselor minerale utile pentru dezvoltarea industriei materialelor de construcţii;
– Preţul motorinei folosite în agricultură cel mult 50% din preţul la pompă;
– Investiţii masive în infrastructura agricolă care creează valoare adaugată;
– Specializarea CEC Bank ca bancă a agricultorilor şi IMM-urilor.
Cristina Chicoş
