Ministrul economiei, Adriean Videanu, a făcut-o ieri de oaie. Specialistul în borduri a dovedit că nu prea are habar cu ce se mănâncă funcţia pe care o ocupă. Sau, poate că s-a crezut preşedinte al României, în locul lui Traian Băsescu… Cert este că, la o oră de maximă audienţă şi în direct pe toate televiziunile posibile, Videanu s-a apucat ieri să facă un anunţ care aproape că a provocat o isterie naţională.
„Am luat decizia de a declara starea de urgenţă“, a anunţat ministrul Videanu, în cadrul unei conferinţe de presă, în faţa a zeci de ziarişti şi a camerelor de luat vederi care transmiteau în direct. Am crezut că nu aud bine. Dar nu, Videanu a repetat de mai multe ori că s-a instituit „starea de urgenţă“.
Încet, încet, m-am obişnuit cu gândul că s-a întâmplat acest lucru extrem de grav pe care îl anunţase ministrul. În definitiv, sistarea livrărilor de gaze din Rusia este gravă, dar nu mi se părea atât de dezastruoasă încât armata să preia puterea în România! Pentru că asta înseamnă, de fapt, stare de urgenţă…
Şi totuşi, era ceva în neregulă. Pe de-o parte, ministrul îi tot dădea înainte, în direct la televizor, că „starea de urgenţă“ nu e atât de gravă cum îi spune numele, ci înseamnă doar o serie de restricţii privind livrarea gazelor către CET-uri şi agenţii economici mari consumatori. Parcă prea puţine restricţii… Şi-apoi, nu înţelegeam de ce anunţul era făcut de ministrul economiei, pentru că instituirea stării de urgenţă este atributul preşedintelui Traian Băsescu!
Am purces aşadar la verificări. Şi-am aflat până la urmă că ministrul habar n-are ce vorbeşte. Legea nr. 347/2007, la care făcuse trimitere Adriean Videanu, se referea de fapt la instituirea „situaţiei de urgenţă“ în sistemul energetic, nicidecum la „starea de urgenţă“.
Potrivit legii amintite, „situaţiile de urgenţă“ sunt situaţii imprevizibile ce pot conduce, la nivel naţional, la dezechilibre între cererea şi oferta de gaze naturale de pe piaţa internă, determinate de scăderea cu peste 20% a importurilor, a producţiei interne sau de înregistrarea unor temperaturi extrem de joase la nivelul întregii ţări, pe perioade îndelungate de timp. Nici o legătură cu „starea de urgenţă“, ce poate fi decretată doar de preşedinte, ca răspuns la o situaţie excepţională, la o ameninţare fundamentală la adresa ţării.
Până la urmă, tot nu m-am dumirit ce-o fi fost cu ministrul economiei. Chiar aşa de găgăuţ să fi fost de a-ncurcat noţiunile de „stare de urgenţă“ cu „situaţie de urgenţă“? Ori poate chiar s-a crezut preşedinte pentru o zi şi a vrut să vadă cum e să dispui ceea ce Constituţia permite doar alesului de la Cotroceni…
Cert este că, la aproape trei ore după ce a anunţat instituirea stării de urgenţă, Videanu a revenit asupra declaraţiilor şi a făcut rectificarea, spunând că este vorba, de fapt, despre o situaţie de urgenţă.
