Zeci de proiecte depuse de autorităţi locale şi fermieri din Oltenia în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală au fost trecute pe lista de aşteptare din cauza numărului mare de cereri de finanţare înregistrate la nivel naţional.
Teama existentă în rândul autorităţilor române, dar şi al oficialilor de la Bruxelles că agricultorii, firmele care activează în domeniu şi administraţiile din mediul rural nu vor fi în stare să cheltuiască decât o foarte mică parte din fondurile europene destinate dezvoltării sectorului agricol s-au dovedit neîntemeiate. Chiar din prima sesiune de depunere a proiectelor, românii s-au îngrămădit să ceară bani. Pentru utilaje, pentru procesarea produselor, pentru modernizarea drumurilor comunale, pentru alimentări cu apă şi lista ar putea continua. Cele mai multe proiecte atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional au fost depuse în cadrul Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole. Spre deosebire de programul de preaderare SAPARD, unde finanţarea se dădea după principiul „primul venit, primul servit“, în cadrul PNDR, banii se dau în funcţie de punctajul obţinut de fiecare proiect, iar pentru fiecare sesiune de depunere a fost alocată o sumă limitată de bani, astfel încât fondurile să ajungă pentru cei şapte ani de programe postaderare.
În prima sesiune de depunere din luna martie, din cele 288 de proiecte selectate pentru finanţare, doar 20 au fost din regiunea Olteniei. Alte 19 care au întrunit punctajul minim au fost reportate pentru o nouă evaluare. Majoritatea beneficiarilor olteni au câştigat finanţare pentru modernizarea fermelor, pentru achiziţia de utilaje, însă printre proiectele selectate se regăseşte şi construirea unei ciupercării în judeţul Olt.
Consilierul Petre Petrescu, printre câştigători
La următoarea sesiune lunară, din aprilie, 25 de proiecte din Oltenia au fost selectate pentru finanţare, în timp ce alte 35 au fost reportate. Printre cei care au reuşit să pună mâna pe banii Uniunii se numără şi consilierul judeţean Petre Petrescu, prin societatea sa – PET PERS INVEST. Ferma secretarului general al PSD Dolj, situată în comuna Coţofenii din Dos, urmează să primească fonduri în valoare de 703.950 de lei pentru un proiect cu o valoare de 1.407.900 de lei, ce vizează dotarea exploatării agricole cu utilaje. Mai puţin norocos a fost primarul comunei Giubega, Gheorghe Gună, care a fost trecut pe lista de aşteptare cu proiectul de investiţii în ferma personală.
Bani pentru proiectele de alimentare cu apă
Succes la olteni a avut şi Măsura 322 – Renovarea şi dezvoltarea satelor, printre câştigători numărându-se însă foarte puţine primării din regiune. În prima sesiune de depunere, doar trei proiecte oltene au fost selectate, alte 13 fiind trecute pe lista de aşteptare. Proiectele finanţate vizează realizarea unor sisteme de alimentare cu apă, epurare sau canalizare în comunele Păuşeşti Măglaşi din Vâlcea, Eşelniţa şi Salcia din Mehedinţi. În luna aprilie, alte trei proiecte au primit finanţare pentru lucrări de alimentare cu apă. Este vorba de comunele Spineni din Olt, Drăgoteşti din Dolj şi Leleşti din Gorj.
Potrivit directorului adjunct al Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Ştefan Vinerean, administraţiile locale ale căror proiecte au fost reportate atât în martie, cât şi în aprilie mai au dreptul de a depune o dată proiectele în sesiunea din luna octombrie. „Majoritatea proiectelor integrate depuse de primăriile din Oltenia au avut ca obiectiv principal modernizarea drumurilor din comună. Întâietate au avut însă cele integrate de alimentare cu apă, epurare şi canalizare şi la evaluare acestea au avut câştig de cauză. Sunt convins însă că, la sesiunea din toamnă, primarii se vor reorienta şi vor depune proiecte pe alimentare cu apă pentru a câştiga banii“, a spus Vinerean.
Primul venit, primul servit
Mult mai puţin căutată a fost, atât la nivel regional, cât şi naţional, Măsura 123, care vizează prelucrarea produselor agricole şi forestiere. Din cele 32 de proiecte depuse la nivel naţional, doar două au fost din Oltenia, ambele din judeţul Vâlcea. O cauză a numărului scăzut de cereri este, potrivit autorităţilor, plafonul mic pentru fiecare proiect. Acestea spun că principiul aplicat în cadrul măsurii a fost „primul venit, primul servit“, însă o parte din suma alocată a fost reportată, nefiind consumată.
SAPARD, exerciţiu pentru PNDR
Autorităţile spun că succesul pe care îl are în prezent PNDR dovedeşte faptul că programul SAPARD a fost un exerciţiu bun atât pentru beneficiari, cât şi pentru specialişti. Ştefan Vinerean a declarat că, după experimentul SAPARD, când a fost nevoie de bani guvernamentali pentru finanţarea proiectelor care nu au mai apucat fonduri, autorităţile au drămuit banii alocaţi pentru fiecare sesiune de finanţare, astfel încât aceştia să nu fie consumaţi încă din primul an. „Dacă mergeam pe principiul SAPARD, terminam toţi banii alocaţi pentru şapte ani, până în luna septembrie. Putem trage concluzia, având în vedere numărul mare de proiecte depuse acum, că SAPARD a fost un program de preaderare bun, care i-a învăţat pe români să facă proiecte, le-a dat încredere că pot accesa fondurile europene“, a spus Vinerean.
Noi măsuri se lansează în septembrie
Sesiuni de primire a proiectelor de investiţii pentru cinci noi măsuri de finanţare prin PNDR vor fi lansate din luna septembrie. Se vor acorda fonduri nerambursabile pentru proiecte de investiţii care se încadrează în aria de finanţare a Măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, a Măsurii 313 – Încurajarea activităţilor turistice, a Măsurii 112 – Instalarea tinerilor fermieri, a Măsurii 142 – Înfiinţarea grupurilor de producători sau a Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă.
