Cei 35 de deputaţi europeni aleşi pe 25 noiembrie în primele alegeri pentru Parlamentul European organizate în România îşi încep activitatea de astăzi, la Strasbourg. PD va trimite 13 parlamentari în forul european, PSD – 10, PNL – 6, PLD – 3 şi UDMR – 2. La aceştia se adaugă pastorul Laszlo Tokes, candidat independent. Parlamentarii români pot să se afilieze unor grupuri aparţinând diferitelor partide europene, în raport cu apartenenţa doctrinară sau de interese a partidului pe lista căruia au fost aleşi: Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Grupul Socialist, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene sau Grupul Independenţă şi Democraţie. Formarea unui grup politic este posibilă dacă acesta are în componenţă cel puţin 20 de eurodeputaţi, iar cel puţin o cincime din statele membre ale Uniunii Europene sunt reprezentate în cadrul grupului.
Salariul de bază al unui europarlamentar este de 1.167 de euro/lună. Pe lângă acesta va primi şi o indemnizaţie zilnică de 279 de euro, una de distanţă de 400 de euro, şi o indemnizaţie pentru cheltuieli generale de 3.946 de euro lunar. În fiecare an, un europarlamentar primeşte o indemnizaţie pentru călătorii oriunde în lume, în interesul activităţii sale, de 3.895 de euro, precum şi indemnizaţii pentru cursuri IT şi de limbi străine de 6.500 de euro. Nu în ultimul rând, indemnizaţia pentru asistenţă parlamentară – secretariatul europarlamentarului – se ridică la 15.496 de euro lunar.
Mandatul europarlamentarilor români va avea o durată de aproximativ un an şi jumătate, până în anul 2009, când sunt programate alegeri pentru Parlamentul European în toate ţările Uniunii Europene. Europarlamentarii îşi petrec patru zile pe lună în sesiune parlamentară la Strasbourg, când se adoptă cele mai importante decizii şi se votează legile înaintate către Parlamentul European de Comisia Europeană. O mare parte a activităţii europarlamentarilor se desfăşoară însă la Bruxelles, în comisiile de specialitate, iar o săptămână pe lună este consacrată reuniunii grupurilor politice din care aceştia fac parte.
Românii nu au acordat o prea mare importanţă alegerilor pentru Parlamentul European. Dezinformaţi cu privire la acest parlament, sătui de scandalurile politice nesfârşite, dezamăgiţi de sistemul democratic şi poate şi de primul an al României în Uniunea Europeană, majoritatea alegătorilor români au preferat să-şi vadă de treburile lor şi să nu se prezinte la vot. Europarlamentarii români nu pot să afirme că sunt cu adevărat reprezentanţii poporului nostru. Vina pentru această situaţie o poartă clasa politică din care şi dânşii fac parte.
Bunul-simţ şi tradiţia românească ne obligă să urăm succes europarlamentarilor români şi să-i îndemnăm să reprezinte cu onoare şi loialitate poporul nostru în faţa Europei. Poate că acei 35 de politicieni români vor reuşi să-şi asume din lucrurile bune pe care le vor vedea prin Parlamentul European şi vor face import de bun-simţ în clasa politică românească. Poate că românilor le va fi viaţa ceva mai bună prin munca acelor 35 de europarlamentari, poate că Europa va înţelege că românii nu sunt nişte barbari, ci dimpotrivă, sunt un popor milenar care şi-a făcut datoria faţă de civilizaţia europeană chiar şi atunci când aceasta l-a trădat. Poate că Europa ne va afla adevăratul, curatul chip şi prin activitatea europarlamentarilor noştri. Poate…
