Craiovenii care şi-au izolat blocurile nu se înghesuie să solicite scutirea de impozit pentru imobilele pe care le-au renovat cu bani din buzunar
Conform Legii nr. 158/2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale, administraţia publică locală este obligată să şteargă impozitele respectivilor contribuabili pe o perioadă de şapte ani.
„Proprietarii apartamentelor din blocurile de locuințe și ai imobilelor care au executat lucrări de intervenție pe cheltuiala proprie beneficiază, în condițiile legii, de scutire de la plata impozitului aferent locuinței pe o perioadă de minimum şapte ani, pe baza auditului energetic prin care se certifică realizarea recomandărilor propuse de către auditorul energetic pentru clădiri“, Legea 158/2011, art. 271.
Cu toate acestea, până în prezent, nici un craiovean nu a solicitat să fie scutit de impozite.
Motivul este unul singur: lucrările de renovare a faţadelor clădirilor au fost făcute fără să se respecte condiţiile legale, cu muncă la negru, fără o autorizaţie, audit energetic şi certificat energetic, aceste condiţii fiind imperative pentru a obţine scutirea de impozite. „Până acum, din câte cunosc eu, Direcţia nu a înregistrat nici o solicitare de scutire de impozit în baza noilor prevederi legale şi nici a prevederilor Codului Fiscal. Contribuabilul care face această cerere trebuie să arate că a îndeplinit şi condiţiile legale prevăzute de Codul Fiscal, adică a efectuat lucrările de reabilitare în baza unui credit financiar destinat acestor lucrări și se află în perioada de rambursare a respectivului credit“, a declarat Sorin Marcu, directorul Direcţiei Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Craiova.
Nu ai autorizaţie, nu ai certificat energetic
Că lucrările prin care foarte mulţi craioveni îşi renovează faţadele imobilelor, fie că sunt blocuri sau case, nu au autorizaţie de construire şi proiect de execuţie o confirmă şi preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC). „Nu cunosc situaţii în care proprietari care şi-au anvelopat locuinţele să vină să solicite de la noi certificatul energetic, mai ales cu scopul de a fi scutiţi de impozitul pe clădire. Ei ajung la noi atunci când contractează o firmă, se apucă de lucrări, dar sunt reclamaţi. Abia atunci sunt nevoiţi să obţină o autorizaţie şi implicit şi certificatul energetic“, a precizat Cezar Tismănaru.
Protocol
Pentru a atrage atenţia craiovenilor cât de importantă este creşterea performanţei energetice a clădirilor, fie ele și sedii de firme în care ei îşi desfăşoară activitatea zilnică, AAEC a încheiat cu Consiliul Judeţean Dolj un protocol de parteneriat, urmând ca în această săptămână să încheie un protocol similar şi cu Primăria Craiova. „Administraţia locală este de acord cu perfectarea unui astfel de protocol“, a precizat Florin Lobdă, reprezentantul primăriei.
Printr-un astfel de protocol, primăria şi CJ au posibilitatea să obţină un certificat energetic, efectuat în mod gratuit pentru una dintre instituţiile aflate în patrimoniul lor. „Există obligaţia instituţiilor statului să aibă pentru clădirile din patrimoniul său, cum ar fi un spital, o unitate de învăţământ, certificat de performanţă energetică şi care să fie afişat într-un mod vizibil la sediul acestora. Noi vom efectua o astfel de expertizare pentru o clădire în mod gratuit. Oamenii trebuie să conştientizeze că, dacă lucrează într-o clădire proastă din punct de vedere energetic, costurile pentru căldură sunt mult mai mari. Iar aici este vorba de bani publici“, este de părere Cezar Tismănaru, preşedintele AAEC Craiova.
