Copiii de la Şcoala şi grădiniţa din satul Bodăeştii de Sus – Dolj învaţă într-o clădire aflată de mai mult timp în reparaţie. Pentru părinţi este un act de curaj să-şi lase copiii printre mormane de materiale de construcţie, gropi, schele, grămezi de ciment, pietriş înşirate peste tot.
Satul Bodăeştii de Sus aparţine comunei Melineşti şi este situat pe Drumul Judeţean care leagă Filiaşiul de comună. Aruncat între dealurile din nordul judeţului Dolj, Bodăeştiul pare uitat de lume şi de autorităţi. Satul în care autorităţile nu intră decât în campanie electorală nu a suferit nici o modificare în ultimii 17 ani. Cei câţiva şcolari din sat stau înghesuiţi într-o clasă dintr-o clădire care stă să cadă pe ei. Preşcolarii intră şi ei într-o altă încăpere din aceeaşi clădire, pe care Inspectoratul Şcolar Judeţean o numeşte grădiniţă.
Reparaţii după ureche
Clădirea în care funcţionează clasele simultane l-lV şi grădiniţa din satul Bodăeştii de Sus a fost construită cu mulţi ani în urmă, dar de atunci nimeni n-a mai bătut un cui la ea. Primăria Melineşti împreună cu Grupul Şcolar „Alexandru Macedonski“, şcoala coordonatoare, au hotărât, în urmă cu trei ani, s-o repare. S-a făcut licitaţie, iar lucrarea de reabilitare a fost câştigată de firma Euromagnum pentru suma de 1,3 miliarde de lei. Constructorul a venit, a adus materialele de construcţie şi în scurt timp a plecat, lăsânt totul vraişte: curtea plină de materiale de construcţie, clasele dezafectate, acoperişul neterminat, instalaţia electrică nefuncţională.
Meşterii Manole de la Bodăeşti
Conducerea şcolii coordonatoare ştie despre situaţia de la Bodăeşti, dar nu găseşte soluţii financiare şi nici alte soluţii prin care riscul accidentării copiilor nevoiţi să intre în fiecare zi într-o clădire care nu prezintă nici un fel de siguranţă să fie mai mic. „Proiectul reabilitării Şcolii din Bodăieştii de Sus a fost demarat în anul 2005, iar finanţarea lui s-a făcut cu bani de la bugetul local. Primăria nu a avut niciodată banii necesari finalizării lucrărilor, de aceea constructorul a tărăgănat terminarea lor. În 2005 s-au alocat doar 320 de milioane de lei, în 2006 s-au mai alocat 320 de milioane, iar în 2007 nu s-au găsit decât 350 de milioane de lei. Probabil că şi constructorul a auzit că nu avem bani, de aceea a părăsit lucrarea. Condiţiile sunt rele acolo, dar nu avem ce să facem. Copiii din clasele V-Vlll sunt aduşi cu microbuzul la şcoală, dar pentru cei mici nu avem soluţie“, a spus directorul coordonator, prof. Costinel Micu.
În rahat până la gât!
Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, prin vocea inspectorului general Ersilia Oprescu, se spală pe mâini de situaţia de la Bodăeştii de Sus, spunând: „Dacă directorul spune că nu are bani înseamnă că nu a făcut demersurile necesare ca să facă rost de ei. Anul trecut, prin două hotărâri de guvern, s-au alocat bani pentru reabilitarea şcolilor şi acum am mai solicitat bani la minister atât pentru lucrările în derulare, cât şi pentru cele noi. Vom verifica dacă directorul a solicitat fonduri pentru continuarea lucrărilor şi am să îl întreb pe inspectorul de zonă ce măsuri s-au luat acolo“, a spus Ersilia Oprescu. Dacă prefectul judeţului, Silviu Dumitru, îşi făcea griji pentru faptul că şcolile din judeţ nu au autorizaţii sanitare, nesimţirea autorităţilor locale din Melineşti merge până acolo încât nu au reuşit să găsească două scânduri cu care să le înlocuiască pe cele rupte de la încăperea care ţine loc de WC pentru cei 25 de copii oropsiţi din Bodăeşti. Riscul accidentării acestora în curtea şcolii sau în clase este cu mult mai mic decât acela de a a cădea pur şi simplu în „rahat“ dacă vor să folosească coverca poreclită WC. La Bodăeşti, zicala conform căreia cine are carte are parte nu se adevereşte şi pentru copiii şcolii care, în cel mai fericit caz, pot avea parte de tot felul de surprize neplăcute. Şi ca să înveselească atmosfera de la şcoală, sătenii au plantat exact la poarta şcolii cruci în amintirea morţilor din sat, în aşa fel încât Şcolii din Bodăeşti pare că i s-a pus demult cruce!
