Mofleniul pute şi în 2007

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Atât fosta, cât şi actuala groapă de gunoi de la Mofleni continuă să emane mirosuri pestilenţiale, afectând viaţa craiovenilor care şi-au ridicat casele în zonă. Autorităţile locale au sesizat firma responsabilă, însă birocraţia şi-a spus cuvântul.

Coşmarul locuitorilor din cartierul craiovean Mofleni continuă şi în vara lui 2007. Mirosurile pestilenţiale provenite de la fosta şi de la actuala groapă de gunoi le fac zile negre oamenilor din partea locului. O dată cu apariţia depozitului ecologic, locuitorii au sperat că problema aerului irespirabil va dispărea. Nici vorbă însă. În Mofleni, şi în iunie 2007 oamenii stau cu ferestrele închise, pentru a evita mirosurile de la resturile menajere.

„De şapte ani, de când m-am mutat aici, trec prin acelaşi coşmar, fie vară, fie iarnă. Nu s-a făcut nimic pentru a putea trăi şi noi mai bine. Dacă stăm la periferie nu înseamnă că nu suntem oameni. Vreau să mă mut de aici că nu mai suport mirosul de gunoaie care îmi invadează casa, în fiecare zi“, a povestit Stancu
Curteanu, de 68 de ani, pensionar.

Bărbatul a explicat că din cauza focarului de infecţie apărut la fosta groapă şi a mirosurilor pe care le emană, când iese din casă, trebuie să-şi astupe nasul şi gura cu o batistă. Când este vizitată de nepoţi, familia Curteanu preferă să-i ţină închişi în casă, decât să rişte să se îmbolnăvească.

Problema deşeurilor depozitate la câţiva paşi de locuinţe este dezbătută zilnic pe aleile din Mofleni. Disperaţi, oamenii încearcă să găsească soluţii pentru a avea un trai liniştit.

„Să fi plantat câţiva pomi şi iarbă acolo unde au reuşit să acopere gunoaiele cu pământ. Să se grăbească să pună pământ peste toată groapa care era înainte aici. Să nu stea cu mâinile în sân că ne-am săturat“, a adăugat Gabi Gheorghe, de 62 de ani, pensionară.

Primăria se luptă cu morile de vânt

Fosta groapă, unde ani de-a rândul s-au depozitat gunoaie, nu a fost acoperită în totalitate. Problema este cunoscută şi de Garda de Mediu Dolj, care, până în prezent, nu a dat nici o sancţiune. Comisarul Constantin Jianu a explicat că, în urmă cu o lună, când a fost în control, a constatat că 50% din suprafaţa de 35 de hectare fusese acoperită.

„Din câte ştiu, nu au depăşit termenul în care trebuia să acopere groapa, aşa că nu le-a fost aplicată nici o sancţiune“, a menţionat Jianu.

Afirmaţiile comisarului sunt însă negate de reprezentanţii primăriei, care susţin că, potrivit ultimului angajament semnat de SC ECO SUD, firma care trebuia să execute lucrarea, data-limită de acoperire a vechii gropi de gunoi era 30 octombrie 2006.

„Nu s-a făcut mare lucru. Am trimis mai multe adrese către ECO SUD, pentru a le reaminti obligaţiile contractuale, însă au rămas fără răspuns. Înainte de a începe acoperirea vechii gropi de gunoi, ar fi trebuit să obţină de la consiliul local un proiect tehnic, ceea ce nu s-a întâmplat. Din punctul nostru de vedere, lucrările efectuate de ei acolo sunt egale cu zero“, a menţionat viceprimarul Gheorghe Nedelescu.

În timp ce autorităţile locale se luptă cu birocraţia, focarul de infecţie de la fosta groapă de gunoi continuă să existe, afectând viaţa locuitorilor din Mofleni.

Groapa ecologică, urât mirositoare

Oamenii au probleme şi cu actualul depozit de gunoi. Nici aici situaţia nu este mai bună, mirosuri pestilenţiale venind şi din această parte. „O groapă de gunoi nu poate să miroasă a parfum“, a declarat comisarul Gărzii de Mediu, Constantin Jianu. Craiovenii nu se mulţumesc însă cu acest răspuns, cerând insistent ca organele abilitate să-şi facă treaba şi să-i sancţioneze pe cei vinovaţi. „Pe lângă miros, ne mai trezim înconjuraţi şi de un fum negru, care vine dinspre depozit. Nu poţi să ieşi din casă atunci că simţi că te sufoci. Au abandonat şi drumul către groapă. L-au trasat şi l-au lăsat cu pietroaie, fără să-l asfalteze“, a spus Magdalena Popa, de 55 de ani, învăţătoare.

Din acest motiv, şoferii maşinilor pline ochi cu gunoi, clienţi ai depozitului ecologic, optează pentru drumul asfaltat din inima Mofleniului, lăsând la poarta oamenilor mici suveniruri din resturi menajere. „Şi drumul trebuia terminat într-o anumită perioadă, pe care, bineînţeles, au depăşit-o. Noi ne-am făcut datoria, i-am atenţionat că au încălcat contractul, însă nu s-a luat nici o măsură împotriva lor“, a conchis vicele Nedelescu.