Mâncatul emoțional nu reflectă o nevoie de nutrienți a organismului, ci o nevoie de glucoză a creierului pentru că el cu asta se hrănește, spune Mihaela Bilic (foto), medic nutriționist, voluntar în cadrul proiectului „Zâmbete pentru mame și copii“ al Fundației Policlinicii Sociale Regina Maria. Ea arată că pofta de dulce sau chiar de paste făinoase este „o chestiune care mai degrabă ține de o nevoie de calmare a capului“.
„Mâncatul de foame se traduce prin senzații fizice, corpul simte și atunci avem fie la nivelul stomacului sau al tubului digestiv ușor gol sau crampe, ulterior, dacă senzația de foame crește, slăbiciune, o lipsă a puterii de concentrare. Pe măsură ce foamea avansează ajungem la nervozitate, iritabilitate. În schimb, mâncatul emoțional nu reflectă o nevoie de nutrienți a organismului, ci o nevoie de glucoză a creierului. El cu glucoză funcționează, dar, în același timp, îl și anesteziază, îi dă stare de bine. Mâncatul emoțional ne îndeamnă spre dulce sau spre produse făinoase – pâine, pizza, paste – pentru că ele conțin glucoză. Este o chestiune care mai degrabă ține de nevoia de calmare a capului. Trebuie să învățăm să facem diferență între mâncatul de foame și cel emoțional. Corpul nu știe să ceară, în schimb, mintea noastră, care niciodată nu simte, are întotdeauna foarte multe idei și este insațiabilă. Ea nu este niciodată sătulă, poate mânca oricât, tocmai pentru că nu simte. Deci, putem mânca chiar dacă suntem sătui, din simplul fapt că respectivul produs ne dă o stare de bine. Zahărul este, de obicei, principalul element care trădează mâncatul emoțional. Corpul nu știe să ceară zahăr, cel mult cere pâine, dar zahăr cere capul“, explică dr. Mihaela Bilic.
Ciorba, cel mai dietetic aliment
„Mâncarea tradițională îngrașă dacă gătim după metode tradiționale: cu foarte multă grăsime, cu multă prăjeală, ulei. Ciorba este cel mai dietetic și echilibrat aliment, tocănița, pentru că are sos, înseamnă legumele și carnea puse laolaltă, gătit tot în mediul umed, ceea ce face ca produsul să fie ușor de digerat. Singurul lucru de care trebuie să ținem cont este uleiul. Să fim foarte zgârciți cu sticla de ulei. Într-o lingură de ulei avem 100 de calorii și atunci toată porția de tocăniță nu are 100 de calorii, cât are o lingură de ulei“, spune dr. Bilic.
Medicul susține că nu există alimente nesănătoase, ci mult prea concentrate în grăsimi, zahăr, calorii, prea mult procesate, deshidratate.
„Acelea sunt, mai degrabă, un fel de concentrat de alimente și atunci ele trebuie mâncate rar și cu foarte multă grijă la cantitate. Nu este nici un aliment nesănătos prin definiție. Tot ce este comestibil face bine organismului. În prezent, nesănătos se referă la potențialul lui de a îngrășa și atunci toate aceste produse mult industrializate, datorită concentrației mari de zahăr sau de grăsimi, trebuie mâncate în cantitate mică și rar“, punctează ea.
Să nu înlocuim apacu sucurile, fructele nu se consumă în exces
„Instictiv, noi alegem tot ce este bogat în zahăr și grăsime, pentru că natura știe că din zahăr și grăsime creștem. Dacă am fi crescut din legume ne-ar fi dat instinctul să fim atrași de legume spontan, ceea ce nu se întâmplă. Legumele au 90% apă, deci nu avem cum să creștem din legume. Un copil trebuie învățat că produsele bogate în zahăr și cele bogate în grăsime sunt un fel de alimente superconcentrate. Împreună cu el stabilim cât de des sau în ce ocazii se vor consuma. Dacă un copil mănâncă chips-uri și bea suc o dată la o săptămână, la două săptămâni, nu se întâmplă nimic. Important este să nu transformăm acest lucru într-un obicei, să nu existe în casă la liber. Să nu înlocuim apa cu sucurile. Adulții se apucă să mănânce fructe, chiar dacă nu le plac, pe principiul «trebuie să mâncăm fructe în fiecare zi». Fructele nu sunt alimente de bază, legumele da“, arată medicul.
Obezitatea, cauzatăde consumulexcesiv de alimente și de sedentarism
„Suntem din ce în ce mai grași pentru că, probabil, suntem din ce în ce mai bine hrăniți. Noi, când vedem mâncare, o vrem. Așa ne-a făcut natura. Nu avem instincte care să ne depărteze de mâncare. Putem mânca oricum, oricât, orice – este o chestiune de supraviețuire. Și atunci, această abundență ne este de fapt dușmanul, plus sedentarismul. Activitatea fizică s-a mutat în virtual. Nu putem să ne abținem și ne mișcăm din ce în ce mai puțin“, mai arată Mihaela Bilic.
Orezul cu lapte, mai sănătos decât cerealele
„În nici un caz, un copil nu trebuie să mănânce dietetic, pentru că el are nevoie de grăsimi atâta timp cât este în creștere. Mâncatul dietetic este un mâncat nesănătos. Grăsimea este substratul esențial pentru creștere, iar un copil mai degrabă trebuie să mănânce gras. Un copil are nevoie de grăsime de calitate. Obligatoriu, copiii trebuie să mănânce unt, să bea laptele integral. Nu întâmplător copiii preferă cartofii prăjiți. Avem nevoie de grăsime pentru a crește, tot ce înseamnă sistem nervos la copil se dezvoltă pe baza grăsimii, deci este o chestiune de bună creștere. Nu trebuie să mănânce dietetic sub nici o formă, trebuie învățat să aibă și legume în farfurie“, adaugă Mihaela Bilic.
Despre grăsimea de palmier, întâlnită pe majoritatea etichetelor produselor aflate pe rafturile supermarketurilor, Mihaela Bilic spune că nu este în nici un caz mai sănătoasă decât cea de porc, de exemplu.
„Grăsimea de palmier este vegetală saturată. Ea arată ca o slănină. Apoi, nu are nici un beneficiu pentru sănătate. Avem nevoie de grăsime din surse cât mai variate – unt, ulei, smântână, alune, nuci, migdale. A consuma grăsime de palmier sau de cocos, pentru copiii din România este un nonsens. În nici un caz nu trebuie să înlocuim grăsimea noastră clasică“, a spus medicul.
În ceea ce privește dulciurile, dr. Mihaela Bilic susține că tradiționalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele pe care le consideră „un marketing“.
„Dulciurile făcute în casă nu fac nici un rău dacă nu sunt consumate în exces, iar tradiționalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele. Sunt adepta și promovez gătitul în casă, dar să nu ne facem un obicei. O dată pe săptămână este mai mult decât echilibrat. Cerealele au fost inventate de americani când și-au dat seama că trebuie să hrănească o nație întreagă cu ceva ieftin. Atunci le-au expandat, au băgat în ele zahăr și au devenit obligatorii la micul dejun. Nu au nici un avantaj. Pentru un copil, mai degrabă aș pune o felie de pâine cu unt și gem, care în final ca număr de calorii face tot cât cerealele. Altfel, cerealele sunt un marketing. Trebuie să ne întoarcem la simplitate“, spune Mihaela Bilic.
Hrană sănătoasă cu venituri reduse: gătitul în casă este mai ieftin
„Există ingrediente de bază și produse deja industrializate, ambalate, gata pregătite. Mezelurile au înlocuit mâncarea gătită pe motiv că e mai comod, mai gustos. Ar trebui mâncate rar, puțin, dar ne trezim că mâncăm în fiecare zi. O bucată de carne o poți transforma în ce vrei. Toată mâncarea gătită în casă este ieftină. Este scump să cumpărăm produse ambalate și, culmea, în ele nici măcar nu avem calitatea pe care o putem obține acasă. Dacă facem o tavă banală de chec din făină, ouă și cacao cu siguranță este mai ieftin decât orice produs ambalat. Și are și mai puțină grăsime și mai puțin zahăr. Gătitul în casă este mai ieftin, dar este o investiție de timp în siguranța noastră alimentară. Nutriționiștii dau vina pe carne că ne pune în pericol sănătatea. Nu, ea nu ne pune în pericol sănătatea. Orice exces ne pune în pericol sănătatea. Mâncăm prea des carne pentru că este ieftină, avem acces la ea. Mâncăm fast food – e prea multă cantitate. Oamenii cu venituri reduse și cei care locuiesc în afara orașelor poate că sunt mai protejați de acest supraconsum. Am uitat să bem apă, lapte. Lucrurile simple, rudimentare nu costă atât de mult. Însă, avem o problemă de mărimea porțiilor. Am fost obișnuiți să trăim cu puțin, se vede treaba că nu știm să trăim cu mult“, mai spune medicul nutriționist.
Una din cauzele obezității este „mâncatul la liber“
„Ar trebui să învățăm să mâncăm produse calitative în cantitate mai mică, să cumpărăm cu același buget mai puțin, dar de calitate. Să învățăm care este porția corectă, să ne săturăm cu o porție de mărimea palmelor. Dacă mâncăm mult stomacul va cere, e un mușchi și se întinde în funcție de cum îl antrenăm. Problema cantității e una de bază a românilor. Noi punem accent pe mult, pe cantitate. Aici trebuie o educare, să ne disciplinăm stomacul. Mâncatul mult nu poate să ne aducă decât kilograme în plus. Suntem condamnați la obezitate dacă mâncăm la liber“, a explicat medicul.
Produsele bio, un curent care ar trebui redenumit
„Cred că produsele bio, prezente din ce în ce mai mult în magazine, sunt mai degrabă un curent. Este foarte mult marketing și, din păcate, este un curent care nu are cum să fie oprit, însă trebuie înțeles conceptul. Din păcate, din cauza marketingului produsele bio costă foarte mult. Se pierde din vedere dacă ele ascund tot o producție intensivă sau sunt făcute în ritmul naturii. Ar trebui redenumit acest curent, pentru că bio înseamnă o metodă care protejează pământul, resursele, poluarea. Din punct de vedere al nutrienților, diferențele, cel puțin la macronutrienți – proteine, glucide, lipide – nu sunt foarte mari. (…) Chiar dacă aceste culturi sunt făcute din respect pentru mediu, dacă cultura e intensivă nu avem un avantaj real“, susține medicul.
