Basescu are mari probleme de imagine de vreo doua saptamâni incoace. Intâi a fost scandalul CNSAS. Opinia publica l-a banuit ca a manevrat sa fie blocat Ticu Dumitrescu, prea radical crede Basescu, prea decis sa scoata dosarele securistilor la vedere. Si l-a plasat pe Turianu in loc, supus Cotrocenilor. A fost si fluierat de niste demonstranti. De acum va trebui sa se resemneze cu asta, pentru ca o vor face tot mai multi, daca va continua pe drumul pe care a luat-o. Au fost si alte declaratii stângace ale presedintelui legate de Legea lustratiei si condamnarea oficiala a comunismului. Una peste alta, pozitiile sale au stârnit stupoare. Adica de ce dovada are nevoie pentru a afla ca regimul comunist a fost o nenorocire, ca a facut aproape un milion de victime aruncate in puscarii, multi platind cu viata. Nu mai zic ce viata a facut celor care au supravietuit, scapând de puscarie! Basescu a trebuit sa se ceara la Antena 1, televiziunea lui Voiculescu, pe care il eticheteaza drept „solutie imorala“ de câte ori are ocazia. Dar era prea disperat sa apara la TV sa isi repare imaginea. Pentru asta l-a scos de undeva pe Tuca, disparut din peisajul talk-show-urilor. S-a dus in casa lui Voiculescu sa se plânga ca e prost tratat de presa si de liberali, marii lui dusmani. A iesit la Tuca sa se explice, sa ofere ceva-ceva dintr-o explicatie, in speranta ca isi recâstiga popularitatea. A fost foarte manipulativ, a spus verzi si uscate, multe in dezacord cu realitatea si pe dos decât adevarul. E o fuga inainte. Apasa pe coardele sensibile ale electoratului sau. Cu putin succes, sa o spunem, nu prea mai e crezut. Are inca o marja de manevra si a reusit sa dreaga busuiocul, chiar daca numai partial. Credeam ca lucrurile s-au incheiat aici, cum ai trage un fermoar, si ca Basescu poate sa doarma linistit câteva luni. Ca tot am aflat de la el ca guvernul va rezista pâna la 1 ianuarie 2007, ca ii pare rau ca l-a desemnat pe Tariceanu premier etc. Aici ar fi de spus ca nu Basescu l-a desemnat. Exista un acord dupa care daca presedintele e de la PD, premierul e de la PNL si invers. Deci premierul trebuia sa fie liberal. Statutul PNL prevede ca presedintele partidului devine premier. Deci numai Tariceanu putea fi premier. Ca de obicei, Basescu mistifica, le intoarce cum ii convine.
Abia s-a dus acest scandal si a izbucnit altul. Si tot in jurul persoanei presedintelui. Meciul UEFA Steaua – Rapid a fost scena noii istorii mediatice. Basescu a facut alta boacana. Intâi a refuzat sa mearga la meci pentru ca Becali l-a jignit grav pe premier. Tariceanu este aliatul politic principal al lui Basescu, la guvernare, cel putin din punct de vedere formal. Lumea a apreciat aceasta atitudine. Dar iata ca Basescu il invita pe Becali, dupa meci, la cârciuma sa favorita. Nu asteapta pâna a doua zi sa invite la el echipa câstigatoare. Nerabdator, luat de apa, a vrut sa il vada pe Becali, de care se dezisese cu câteva ore mai devreme. A incercat, de fapt, sa dea o lovitura de imagine, sa se alature Stelei la victorie, sa mai prinda un pic de popularitate, pe care o vedea ca se micsoreaza. Povestea a iesit prost. Presedintele a aparut la televizor foarte bine dispus, transpirat tare, obosit, cu paharele dinainte. Apoi la 5 dimineata s-a suit la volan. Orice sofer se simte acum liber sa bea, apoi sa se suie asa la volan. Are un exemplu bun.
Aceste doua situatii aparute intr-o singura saptamâna ne arata un Basescu dezorientat. El a facut câtiva pasi gresiti, exact acolo unde era cel mai tare: la capitolul imagine/mass-media. E doar inceputul declinului sau. El trebuie sa se astepte la dificultati din ce in ce mai mari de acum incolo. Lumea are mare nevoie de stabilitate si ordine, iar Basescu este tot mai mult perceput ca un „trouble maker“, un tip dificil, un mascarici galagios, si nu ca un presedinte. Or, lumea are nevoie de un presedinte. Echilibrat, sobru, moderat, care aduce liniste, si nu scandaluri si tulburari.
