Cererea pentru cumpărarea terenurilor doljenilor vine de la fermierii individuali și de la societăți cu profil agricol care cultivă suprafețe mari de teren. După exodul populației peste graniță, acum se întorc timid câțiva tineri, își răscumpără pământurile și investesc în agricultură banii câștigați în străinătate.
Terenurile agricole din Dolj se tranzacționează la prețuri diferite, în funcție de fertilitatea solului. „Prețurile la care se tranzacționează terenurile agricole sunt cuprinse între 1.000 și 5.000 de euro. Cu prețuri de peste 3.000 de euro se vând terenurile din zona de sud a județului, în special în zona Băileștiului, unde sunt terenurile cele mai fertile“, a precizat directorul Direcției Agricole Dolj, la emisiunea Economia Sudului. Potrivit acestuia, în perioada 2014-2018 au existat în județ 32.207 oferte de cumpărare a terenurilor, iar suprafața vândută a fost de 54.905 hectare. Doar în perioada scursă din anul 2018 au existat 2.188 de oferte de cumpărare de terenuri agricole, din care oferte de la persoane fizice au fost 1.609, iar de la persoane juridice 579. Printre acestea există și firme cu acționari sau asociați străini care au avut de la începutul anului 320 de oferte de cumpărare de terenuri în Dolj. După apariția legii care reglementa procedura de tranzacționare a terenurilor arabile, în 2014, fermierii străini care au dorit să cumpere terenuri în Dolj pe care să le cultive și-au înființat societăți aici, iar pe acele persoane juridice române cu asociați sau acționari străini au achiziționat legal terenuri. „Firmele care au acționariat străin dețin, în acest moment, și lucrează aproximativ 30.000 de hectare de teren în Dolj. Din punctul meu de vedere, nu este mult, ținând cont că suprafața arabilă a Doljului este de 480.000 de hectare“, a precizat directorul Direcției Agricole Dolj.
Exodul doljenilor a dus la vânzarea terenurilor
Doljul are unul dintre cele mai productive terenuri agricole din țară. Cine vinde terenuri arabile, în aceste condiții? Adrian Popa a explicat că, în primul rând, sunt multe persoane care nu au informații despre prețul și valoarea terenului agricol și decid să îl vândă din diverse considerente personale. În al doilea rând, motivul pentru care proprietarii de teren ajung să își vândă proprietățile moștenite de la părinți și bunici ar fi depopularea satelor, cauzată de plecarea tinerilor în afara granițelor țării. De asemenea, copiii moștenitori de terenuri care au apucat să plece la oraș sau în străinătate ajung fie să dea terenurile în arendă, fie să le vândă direct. Există totuși și agricultori care au înțeles valoarea terenurilor roditoare moștenite de la părinți și nu intenționează să le vândă. Marea majoritate a celor care au păstrat suprafețele agricole moștenite de la familie au dat în arendă acele terenuri la firmele de profil care lucrază terenuri în zonele respective.
În ultima perioadă, se întâmplă și o situație inversă, și anume „un procent mic din cei care au plecat în străinătate au început să se întoarcă, accesează fonduri europene și încep să își construiască mici ferme, răscumpărând terenurile pe care părinții și bunicii lor le-au vândut. Deci, o parte din banii câștigați în străinătate sunt investiți în agricultura doljeană“, a mai spus directorul Adrian Popa. Acești tineri întorși din străinătate au investit, cu predilecție, în legumicultură, în special în sere și solarii.
