5.3 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalBijuteria acvatică a Craiovei

Bijuteria acvatică a Craiovei

Seamănă cu o navă spaţială, ce aminteşte de celebrul serial science-fiction „Star Trek“, dar este, de fapt, o clădire futuristă, care va îmbina arhitectura organică şi cea minimalistă. Vorbim despre proiectul de construire a unui centru acvatic şi de agrement, aproape de centrul Craiovei, pe strada General Dragalina, acolo unde Consiliul Judeţean Dolj intenţionează să creeze ceva ce nu s-a mai făcut până acum în România. Ansamblul arhitectonic va fi format din bazine de înot, majoritatea pentru copii, cascade în flux continuu, o zonă generoasă de spaţiu verde, un bazin semiolimpic cu lungimea de 25 de metri şi lăţimea de 18 metri, restaurante, săli de sport şi un cub din sticlă sudată asemănător celui care va adăposti Muzeul Constantin Brâncuşi din Curtea Muzeului de Artă. Liniile curbe şi farfuria în interiorul căreia va fi amplasată una dintre piscine care dau impresia de navă spaţială creează un efect spectaculos.

Arhitectul Dorin Ştefan va realiza proiectul

Pe cât de remarcabil, pe atât de scump este proiectul: zece milioane de euro. Dar banii vor veni din fonduri europene, aşa cum au anunţat ieri reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj. Aceştia au prezentat câştigătorul concursului de soluţii pe care l-au organizat pentru amenajarea spaţiului de circa 8.500 de metri pătraţi în pantă pe care CJ Dolj îl deţine pe strada General Dragalina şi care acum este acoperit de buruieni. Nu mai puţin de 12 arhitecţi sau firme de arhitectură s-au prezentat la concurs, iar câştigător a fost desemnat celebrul arhitect Dorin Ştefan, care a participat prin Asociaţia DS Birou Arhitectură şi SC Lefproiect din Bucureşti. Ocupanţii locurilor doi şi trei, o firmă din Bucureşti, respectiv Cluj-Napoca, vor primi câte 15.000 de lei, în timp ce câştigătorul va primi drept premiu sarcina de a realiza proiectul centrului acvatic pentru care CJ va pune la bătaie aproximativ 550.000 de lei. „În Craiova se resimte o lipsă acută de spaţii moderne destinate activităţilor sportive şi recreative, în special în ceea ce priveşte bazinele de înot acoperite sau piscinele în aer liber. Acest lucru ne-a determinat să propunem realizarea acestui centru acvatic şi de agrement. Deoarece o astfel de investiţie presupune o abordare mai specială, ieşită din tipare, am ales modalitatea concursului de soluţii, pentru a obţine o idee arhitecturală modernă, spectaculoasă, care să stea la baza proiectului tehnic. Terenul stă de mulţi ani plin de buruieni, în spatele Centrului Militar Zonal. Ne era simplu să organizăm o licitaţie, dar trebuie să înnobilăm Craiova cu o construcţie deosebită. Când am văzut acest proiect, imaginea m-a urmărit zile întregi. Putem construi aşa ceva pe fonduri europene aferente exerciţiului financiar 2014-2020, dar putem începe dacă reuşim să strângem bani de la alte proiecte sau din economiile făcute la alte licitaţii. Prin simpla ei înfăţişare, construcţia va atrage vizitatori“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. „Va reprezenta o emblemă pentru judeţ. Acest proiect va duce Craiova în secolul 21. Ne-am dorit să valorificăm cea mai importantă suprafaţă de teren a CJ din Craiova“, a spus şi vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan. Şi totuşi, de ce un alt centru acvatic, atâta timp cât în Parcul Tineretului se va construi Water Park, tot un ansamblu cu piscine exterioare şi acoperite? „Cineva poate spune că ne-a venit să facem acest centru. Dar fondurile europene vin cu anumită destinaţie şi există acest segment al agrementului. Dacă nu depunem noi proiectul, o va face alt judeţ, iar banii se vor duce acolo. Am primit scrisori de la oameni care spuneau că ei vor canalizare, nu bazine de înot. Facem şi asta, pe masterplanul de apă, dar acesta este un program separat“, a explicat Prioteasa.

Paradisul acvatic de pe General Dragalina

Arhitectul judeţului, Radu Pappa, a explicat că rezultatul concursului de proiecte a fost spectaculos şi că le-a întrecut aşteptările. „Noi am impus funcţiuni minimale, dar i-am lăsat liberi, să creeze, iar această libertate a dus la un proiect spectaculos. Este un spaţiu digital, din linii fluide. Are o consolă de 25 de metri în interiorul căreia va o piscină exterioară, de unde ai perspectivă asupra oraşului până la Parcul „Romanescu“, şi infinity-pool, adică apa circulă permanent, în cascadă. În interior sunt trei bazine în cascadă pentru copii, la ei referindu-se în principal acest proiect. Din cauza diferenţei de nivel de 12 metri, terenul fiind în pantă, proiectul va fi o provocare pentru arhitecţi“, a spus Pappa. Centrul va avea, de asemenea, o parcare subterană de 68 de locuri. În momentul în care vor exista bani, proiectul va putea fi executat în doi ani. Reprezintă, însă, terenul în pantă o problemă pentru constructori, mai ales că proiectul este unul nemaiîntâlnit în România? Unul dintre membrii comisiei care a desemnat câştigătorul concursului de soluţii, Radu Ionescu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) – filiala Oltenia, spune că nu. Provocarea o reprezintă proiectarea, nu execuţia în sine. „Acest proiect este o combinaţie de arhitectură organică şi minimalistă. Nu blochează vizibilitatea. Nu execuţia este dificilă, ci proiectarea. Dacă proiectul este bine întocmit, nu este o problemă la execuţie. Eu duc grija proiectantului, nu a constructorului. Problema este realizarea acelei console, cu bazin ornamental care completează priveliştea. În general, ele prezintă probleme de realizare. Eu cred că orice prost poate executa lucrarea. Trebuie doar să folosească oţeluri mai bune decât cele din şinele de cale ferată“, a spus arhitectul Radu Ionescu.

Dorin Ştefan, atras la Craiova

Arhitectul Dorin Ştefan a câştigat concursul pentru realizarea proiectului Turnului din Taiwan, o clădire înaltă de cel puţin 300 de metri, menită să devină noul simbol al statului asiatic. Proiectul lui Ştefan a fost selectat din 237 de participanţi, din 25 de ţări. Arhitectul român va proiecta, cel mai probabil, şi Muzeul Brâncuşi care va fi construit la Craiova.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS