94 de gropi de gunoi din zona rurală a judeţului Olt nu au fost încă închise, deşi termenul impus de Uniunea Europeană a expirat de mai bine de două luni. Primarii localităţilor, care nu au reuşit să închidă spaţiile neconforme de depozitare a deşeurilor, spun că nu au fonduri pentru aşa ceva, iar cei care au reuşit să le închidă nu au soluţii pentru depozitarea resturilor menajere de acum înainte.
94 de spaţii de depozitare a deşeurilor din comunele oltene au rămas încă neînchise, potrivit Comisariatului Olt al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), deşi termenul impus de Uniunea Europeană a expirat pe 16 iulie. În urma controalelor făcute de Comisariatul Olt al GNM şi de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Olt, s-a constatat că au fost închise 285 de gropi de gunoi.
Nouă primării din judeţul Olt au primit amenzi de câte 29.000 de lei fiecare, pentru că nu au reuşit să închidă gropile de gunoi de pe raza localităţilor lor, fiind împărţite şi 42 de avertismente. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisariatului Olt al GNM, Aurora Mandache, urmează să mai fie controlate încă 14 localităţi. „Unele nu au fost verificate şi urmează să o facem în cel mai scurt timp. Sunt foarte multe şi n-am reuşit să le inventariem pe toate. Cele care încă nu au fost închise au termen până pe 15 septembrie“, a precizat aceasta.
„Dacă aveam bani, le închideam demult“
Cei mai mulţi dintre primarii care încă nu au închis spaţiile de depozitare a deşeurilor neconforme cu normele europene de mediu dau vina pe lipsa fondurilor şi pe faptul că nici o autoritate judeţeană sau naţională nu se implică în rezolvare acestei probleme.
Gigi Sburliş, primarul comunei Izbiceni, care a primit avertisment de la GNM, spune că ar fi rezolvat la timp problema gropilor de gunoi dacă avea mijloacele materiale necesare. „Deocamdată, depunem şi noi eforturi ca să le închidem că ne-au dat termen pe 15 septembrie. E vorba despre două astfel de gropi. Dacă aveam bani, le închideam demult. Am primit o derogare şi un avertisment cu condiţia să respectăm termenul impus“, a adăugat primarul din Izbiceni.
O situaţie similară este şi în comuna Radomireşti, unde primarul Viorel Cotigă reclamă, de asemenea, lipsa dotărilor necesare pentru a acoperi spaţiile de depozitare a deşeurilor şi este dezamăgit de faptul că a primit amendă. „Noi, cu banii pe care-i avem, le-am strâns într-un loc, dar nu le-am acoperit. Am fost dezamăgit, dacă aveam bani ştiam ce să facem. Le-am arătat ce dotare am: tractorul meu şi remorca unuia. Trebuie utilaj mare pentru cărat că sunt mormane mari. E ca la omul sărac, ai face acasă, dar dacă n-ai cu ce, plângi“, a spus Cotigă.
Unde aruncăm gunoiul?
Edilii comunelor care au reuşit să închidă gropile de gunoi la timp încearcă să găsească acum soluţii pentru transportarea resturilor menajere în locurile autorizate. Ei se plâng de faptul că proiectul gropii de gunoi ecologice de la Bălteni întârzie să fie demarat de Consiliul Judeţean (CJ) Olt.
Ilie Chitez, primarul comunei Bobiceşti, a spus că şi-a rugat concetăţenii ca, în această lună, să ţină resturile menajere în gospodării până când va găsi o soluţie. „Asta (depozitarea gunoiului – n.r.) este o problemă foarte gravă deoarece CJ întârzie proiectul cu groapa de gunoi. Vom scoate la licitaţie şi vom angaja o firmă, dar va dura. Luna aceasta nu ştiu ce vom face, e mai dificil. I-am rugat pe cetăţeni să-l ţină (gunoiul – n.r.) în gospodării. Dacă se demara acel proiect era extraordinar“, a declarat Chitez.
