Toată ziua ni se spune la televizor, la radio, în reclame sau în revistele de orice fel că grăsimile sunt nocive pentru sănătate. Lucrurile nu stau însă tocmai aşa, relatează it.lifestyle.yahoo.com.
După ce ne-am petrecut ore întregi la sală, „delectându-ne“ la aerobic şi am făcut tot posibilul să eliminăm grăsimile din dietă, un nou studiu pune sub semnul întrebării toate aceste sacrificii. În realitate, grăsimile conţin substanţe nutritive importante, care au un rol complex în organism. De exemplu, din grăsimi se sintetizează hormonii ţesuturilor care reglează tensiunea arterială, acestea având şi un puternic rol antiinflamator. În plus, grăsimile sunt un important furnizor de energie. În opinia cercetătoarei americane Barbara Roberts, director al Centrului de Cardiologie pentru femei din cadrul Miriam Hospital din Providence, Statele Unite, „grăsimile ajută la absorbţia vitaminei A, D şi E şi sunt vitale pentru funcţionarea corectă a sistemului nostru nervos“. Iar asta nu este tot. Doamnele care urmează o dietă mediteraneeană utilizând grăsimi mononesaturate prezintă un risc cu 29% mai mic de a suferi de afecţiuni cardiace. Din cantitatea totală zilnică de calorii, 25-30% ar trebui să provină din grăsimi. Secretul constă în a alege grăsimile „bune“ şi a evita grăsimile „rele“. Site-ul it.lifestyle.yahoo.com a trecut în revistă tipurile de grăsimi, pentru a-şi ajuta cititorii să înţeleagă mai bine spre ce alimente să se orienteze, dacă îşi doresc un stil de viaţă sănătos.
Aliaţii sănătăţii
Consumul de grăsimi nesaturate reduce riscul apariţiei bolilor cardiovasculare, întâlnite cu frecvenţă mare în toate ţările europene. Aceste grăsimi sunt întotdeauna în stare fluidă şi sunt împărţite în două categorii: cele polinesaturate, întâlnite mai ales în nuci şi cereale, şi cele mononesaturate, precum uleiul de măsline. Printre grăsimile nesaturate se numără acidul palmitoleic, acidul oleic, acidul myristoleic, acidul linoleic şi acidul arahidonic. Aceste grăsimi se găsesc în avocado, nuci, precum şi uleiuri vegetale, cum ar fi canola şi uleiurile de măsline. În ceea ce priveşte grăsimile mononesaturate, acestea se găsesc în alimente naturale, cum ar fi carnea roşie, produse din lapte integral, nuci şi fructe de mare, măsline şi avocado. De asemenea, uleiul de măsline are un conţinut de aproximativ 75% grăsimi mononesaturate, iar grăsimea de carne de vită conţine 50% grăsimi mononesaturate. De asemenea, grăsimile mononesaturate se găsesc în uleiul de seminţe de struguri, ulei de arahide, ulei de susan, ulei de porumb, popcorn, cereale integrale de grâu, cereale, fulgi de ovăz, ulei de şofran, ulei de floarea-soarelui şi ulei de avocado.
Omega 3, mană cerească pentru organism
La rândul lor, grăsimile polinesaturate conţin multiple legături nesaturate şi rămân lichide şi la temperaturi mai scăzute. Grăsimile polinesaturate provin în special din peşte, porumb, floarea-soarelui, soia, nuci, seminţe etc. Din această categorie de grăsimi fac parte şi acizii graşi Omega-3, ale căror beneficii pentru sănătate sunt nenumărate. Aceştia pot scădea cantitatea de grăsimi din sânge (colesterolul rău şi trigliceridele), previn trombozele, reduc procesele inflamatorii cronice, menţin fluiditatea şi stabilizează membranele celulare. De asemenea, acizii graşi Omega-3, consumaţi constant, previn sau reduc mortalitatea prin afecţiuni cardiovasculare. În plus, stimulează mielinizarea şi stabilizează membranele celulelor cerebrale, cu efect pozitiv în schizofrenie şi afecţiunea bipolară, reduc riscul de obezitate şi îmbunătăţesc capacitatea organismului de a răspunde la insulină.
Duşmanii din farfurie
Grăsimile saturate se numără printre principalii vinovaţi de creşterea concentraţiei colesterolului în sânge, care se depune pe vasele sangvine şi determină mărirea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Cele mai multe grăsimi saturate sunt: lapte, unt, margarină, prăjeli, uleiuri rafinate, îngheţată, brânză, slănină şi alte grăsimi animale, ulei de palmier sau cocos. Margarina, de exemplu, are 18% grăsimi saturate şi 0 – 30% grăsimi de tip trans, untura, 40% grăsimi saturate, uleiul de palmier – 50% grăsimi saturate, putând fi întâlnit în popcornul pentru microunde. De asemenea, untul are 60% grăsimi saturate şi conţine acid miristic, despre care se spune că ar contribui cel mai mult la creşterea nivelului colesterolului rău (LDL).
La rândul lor, grăsimile hidrogenate, obţinute din grăsimi vegetale nesaturate printr-un proces chimic de hidrogenare, sunt extrem de periculoase pentru sănătate. Ele se regăsesc în margarină, produse de patiserie, biscuiţi, gogoşi, chipsuri sau mâncăruri prăjite de tip fast-food.
