Autorul falsei amenintari cu bomba de la Complexul Sportiv „Lia Manoliu“ din Capitala, de marti seara, este un copil din Craiova. Apelul inregistrat de Serviciul de Transmisiuni Speciale a venit la scurt timp dupa ce canalele media au difuzat imagini cutremuratoare de la exploziile din Bombay.
Plictiseala vacantei de vara l-a determinat pe un pusti craiovean sa faca o gluma sinistra. A pus mâna pe telefon si a anuntat amplasarea unei bombe in Complexul sportiv „Lia Manoliu“ din Bucuresti. Potrivit politistilor doljeni, in speranta ca riscul va fi mai mic, „micul terorist“ a preferat sa sune in Capitala de la un post public si sa „stea pe fir“ doar câteva secunde, pentru a nu fi localizat. Suficient insa pentru a fi reperat de cadrele STS si sa alerteze inutil autoritatile. Pirotehnistii nu au gasit nici o bomba in Complexul Sportiv „Lia Manoliu“, unde s-au deplasat dupa ce politia a primit un telefon anonim, la serviciul 112, care anunta amplasarea unui dispozitiv exploziv in zona. Specialistii au ajuns in zece minute in zona, au cercetat tot perimetrul, dar n-au descoperit nimic suspect. „In prezent se efectueaza cercetari pentru identificarea autorului. Vocea sa a fost inregistrata, dar este vorba de o analiza complexa. De la inceputul anului am inregistrat noua apeluri cu bomba si am intocmit sapte dosare penale. In cinci dintre ele, autorii au fost descoperiti, iar competenta a fost declinata autoritatilor statului, conform art. 38, al. 1 din Legea nr. 535 / 2004 privind actele de terorism“, a declarat comisar-sef Nelu Gruia, seful Biroului Arme, Explozibili si Substante Toxice din IJP Dolj.
Operatorul vede pe monitor cine apeleaza, de unde si de pe ce numar
Din luna mai 2006, de când a fost infiintata Grupa pirotehnica, politistii doljeni au avut parte de sase interventii la alarme cu bomba. Si asta, pentru ca nu toate au fost inregistrate ca apeluri cu alarma cu bomba. Majoritatea celor care suna la 112 sunt elevi minori, care nu-si motiveaza gestul. Când sunt audiati, cei mai multi spun ca au sunat din curiozitate. „Prin natura frazelor folosite de cel care se afla la telefon, un specialist isi poate da seama ca este vorba de o gluma, mai ales ca majoritatea folosesc injurii. Cinci dintre apeluri s-au dovedit, dupa verificari, a fi false. De obicei minorii care fac asta provin din familii dezorganizate, in general, fara o educatie prea buna. Am avut un caz la Murgasi, in care autorul, luat la intrebari, a spus ca a sunat la 112 ca sa vada daca vin mascatii si la el in comuna. In momentul in care se apeleaza serviciul de urgenta, operatorul vede pe monitor, cu exactitate, cine apeleaza, de unde si de pe ce numar“, a declarat comisar-sef Dan Comisaru, seful Detasamentului de Politie pentru Interventie Rapida din IPJ Dolj.
Amprenta vocala este pastrata zece ani
In circa doua secunde de la apelul dat la 112 sunt alertate ambulanta, pompierii si politia, iar in cazul unor acte mai grave, cum sunt alarmele cu bomba, intra in actiune inclusiv Brigada Antitero si SPP. Nici una dintre aceste forte de interventie nu se deplaseaza la fata locului decât dupa ce apelantul respectiv a fost identificat. In momentul in care cineva face o astfel de sesizare, trebuie sa fie constient ca respectiva convorbire este inregistrata si stocata timp de zece ani in arhivele STS si ca „amprenta vocala“ va fi folosita ca instrumentar in anchetarea cazului.
Reprezentanti din cadrul SRI sustin ca acest fenomen cu alarme false cu bombe este ciclic, periodic având loc un veritabil asalt de apeluri cu bombe fictive.
Atentatul cu bomba
Secolul XX a adus in prim-planul vietii internationale atentatul cu bomba. Mediatizat pâna la exces, fenomenul terorist a reusit sa atinga valori alarmante in special dupa 1989 si in România. „Joaca de-a terorismul“ a reusit sa provoace de-a lungul ultimilor ani o pregnanta stare de nesiguranta colectiva si sa instituie psihoza existentei latente a pericolului iminent.
