Autoritatile s-au dovedit incapabile in fata naturii. In timp ce Dunarea acoperea Cârna, Macesu de Jos si Plosca, distrugând munca si sufletele a mii de oameni, genistii, militarii si doi generali nu au putut sa sparga decât o mica portiune din digul de la Nedeia si sa salveze astfel satele de la inec.
Noaptea de luni spre marti a fost alba pentru oamenii care au ramas in localitatile Cârna, Plosca si Macesu de Jos. Acestia au privit ingroziti cum apele cresc de la ora la ora si ameninta sa le ia casele. Pâna dimineata, Dunarea isi facuse drum prin cele trei comune doljene si blocase aproape toate caile de acces. In acest timp, incercarile autoritatilor de a face o bresa in digul de aparare din zona localitatii Nedeia au fost un fiasco. Pe lânga faptul ca a fost creata cu intârziere, bresa in digul de la Nedeia ar putea fi inutila, in conditiile in care canalele de aductiune CA0 si CA1 sunt intregi si apa va curge doar pâna la nivelul lor. Spartura de 200 de metri care ar fi trebuit sa salveze aceste localitati de la inec sau macar sa opreasca inaintarea apei le-a dat de cap pirotehnistilor si autoritatilor. Incepând de luni noaptea, de la ora 1.15, de la prima explozie, si pâna ieri, la ora 13.30, digul abia a fost strapuns un metru. Cele 500 de kilograme de trotil folosite la prima detonare au reusit sa faca o bresa de doar 30 de metri, insuficienta pentru ca apele sa se deverseze catre fluviu. „Din lungimea de 200 de metri aprobata in proiect, azi-noapte (marti noapte – n.r.) s-a reusit doar o spartura de 30 de metri si asta doar pe centrul digului, marginile care au ramas impiedicând trecerea apei. Acum (ieri-dimineata – n.r.) s-a reluat detonarea partilor ramase si extinderea bresei cu 20 de metri“, a declarat Florea Cone, primarul din Macesu de Jos.
Generalii, trotilul si excavatorul
Incercarile repetate ale genistilor si militarilor, condusi de generalul Vladimir Secara, seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, si generalul Virgil Balaceanu, comandantul Brigazii 2 Infanterie Usoara „Rovine“, de a arunca digul in aer s-au incheiat insa cu scandal. Localnicii care au venit sa dea o mâna de ajutor si care au fost indepartati din zona le-au reprosat autoritatilor ca au folosit prea putin explozibil si au facut totul dupa ochi. Cei mai multi afirma ca digul a fost masurat gresit, acesta având la baza 27 de metri si nu 15, cât calculasera autoritatile. Astfel, pentru o bresa de 200 de metri si o latime a digului de 27 de metri, trebuia facute 250 de gropi unde sa fie pus trotilul, insa genistii nu au facut decât 40 de gropi pe o distanta de 30 de metri. In plus, satenii care au stat toata ziua pe dig si au asistat la „spectacolul“ oferit de genisti au spus ca o buna parte din trotil nu a explodat la prima detonare, iar cel care a fost detonat a avut efect minor asupra digului. Dupa opt explozii esuate si un singur excavator care lucra asistat de forte impresionante ale armatei si de doi generali, apa a patruns in sfârsit prin dig, prea târziu insa pentru miile de oameni din localitatile pe care apa le acoperise deja.
„Acum (ieri, la ora 15.00 – n.r.) se lucreaza pentru largirea sectiunii de la baza digului, bresa având patru metri la baza. Se lucreaza doar cu un utilaj, pentru ca latimea digului, de sapte metri, nu permite accesul mai multor utilaje, in conditiile in care unul are circa patru metri. Eu am asistat si la masuratori, si la actiunile de detonare si pot afirma ca s-au facut corect. Trotilul pus in cele 40 de gropi trebuia sa explodeze pe rând, asa cum s-a si intâmplat, pentru ca este imposibil sa detonezi toti cei 200 de metri dintr-o data. Lucrarile au mers foarte greu pentru ca digul este facut dintr-un sol argilos, care nu se descompune la contactul cu apa“, a declarat generalul Vladimir Secara, seful IGSU.
Ministrul Blaga a transmis ieri bine cunoscutul mesaj despre cum autoritatile au situatia sub control, declarând ca bresa de la Nedeia, situata la 40 km in aval de bresa facuta de Dunare la Rast, este acum functionala, iar „apa nu va mai creste nici la Macesu. Daca marim bresa, apa va scadea“, au fost cuvintele lui Vasile Blaga.
Satenii, exilati pe acoperisurile caselor
Ieri-noapte, oamenii din Cârna au stat pe acoperisuri, la lumina lanternelor, si se uitau sa vada daca apa mai creste. Nu vedeau decât o mare care se indrepta spre casele lor. Pâna la primele ore ale diminetii, comuna era sub ape. Din cei 1.550 de oameni, majoritatea au fugit din calea puhoiului, peste 300 de gospodarii au fost inundate, iar 20 de case s-au prabusit. „Azi-noapte (luni noapte – n.r.) am stat in pod, dar nu credeam ca o sa ajunga la casa mea. De dimineata, apa a intrat in curte, dar tot nu crezui ca vine si in casa mea noua, facuta din BCA-uri. Când am vazut ca nu e de gluma, am fugit si am lasat tot in casa. Acum aflai ca rupsa gardul si in câteva ore se alege praful“, a spus Dumitru Paduraru, din Cârna. Oamenii priveau ingroziti cum apa, care blocase intrarea in comuna, acoperea totul in calea ei si isi facea loc prin santuri si vai. „Vine ca sarpele, ne inconjoara si nu iarta pe nimeni. Aduce cu ea nenorocirea nenorocirilor si nu stim ce se alege de noi. Casa mi-a cazut si nu am apucat sa iau decât câteva lucruri“, se tânguia Gheorghe Voicu, un localnic din Cârna. Privind deznadajduiti cum apa le ia tot, localnicii din Cârna cereau socoteala autoritatilor de pe digul de la Nedeia. „Cum sa nu sparga digul, ca doar sunt specialisti. In loc sa dea cu dinamita, ei stau si fac politica pe diguri. Casele cad, ei ne survoleaza si mai nou stau de doua zile pe dig si detoneaza, asa, de ochii lumii“, isi varsa amarul Jane Grancea, din Cârna. Nici primaria din localitate nu a scapat de invazia Dunarii, ieri-dimineata apa masurând in cladire aproape 50 de centimetri. „Comuna este afectata in proportie de 60 la suta, dupa ce azi-noapte (noaptea de luni spre marti – n.r.) apa a crescut foarte mult. Nici nu vreau sa ma gândesc la ce pagube sunt acum. Pentru mine, spartura din digul de la Nedeia este facuta târziu. Acum nu ma mai poate ajuta nimic. Trebuie sa evacuam toti oamenii pentru ca apa creste in continuare“, a declarat Constantin Radu, primarul din Cârna. Pentru ca primaria din comuna este inundata, pentru a-si desfasura activitatea, personalul se va muta la primaria comunei vecine, Goicea, insa nu mai devreme de mâine, pentru ca evacuarea nu s-a incheiat.
„Este prea târziu ca bresa sa ne mai salveze“
Oamenii din Macesu de Jos s-au refugiat din calea Dunarii pe dealul din localitate, in zona „La Pietris“. Aproximativ 90 de localnici au alcatuit aici o mica tabara de sinistrati, pentru ca jos, in sat, apa creste si inghite case si drumuri. „Pana la lasarea serii, trei patrimi din suprafata comunei va fi acoperita de apa. Localitatea si lacul format la digurile facute de noi vor fi la acelasi nivel. Ne-am baricadat aici si acum apa ne inghite, suntem ca intr-un lighean si daca rupem digul din saci si pamânt vine si mai multa apa peste noi. Este prea târziu ca bresa sa ne mai salveze“, a declarat Florea Cone. Si sinistratii de pe deal cred ca spartura in digul de la Nedeia a fost facuta cu intârziere. „Trebuia sa sparga la Nedeia atunci când a ajuns apa lânga sat, nu acum când am ajuns sa dormim pe câmp de frica. Nu au facut nimic si au lasat Dunarea sa treaca peste 15 kilometri de câmp si sa ajunga peste noi“, a spus Alexandru Ariciu, din Macesu de Jos. „Dunarea curgea inainte prin vadul ei, dar ei au indiguit-o si acum au ajuns sa sparga ce au facut odata. Se razbuna apa si vine peste noi, creste si ne acopera. Nu ne ramâne decât sa fugim din calea ei. Acum stau pe dig si bubuie in zadar, ca nu se pot pune cu natura“, a explicat Ioana Sercau. Gheorghita Petria facea mâncare, isi instalase aragazul si butelia si pregatea pe deal masa pentru familia ei. „Mai bine stam aici pe câmp si ne uitam de sus la apa, decât sa asteptam sa ne ia. A ajuns la poarta si s-a retras, iar acum s-a intors si ne intra in casa. Pe deal suntem departe din calea ei“, se tânguia femeia. Din cei 1.670 de locuitori din Macesu de Jos, doar 200 au ramas in comuna. Ceilalti s-au refugiat fie pe deal, fie la scoala si la caminul din Macesul de Sus, fie pe la rude.
Plosca, satul dintre ape
In satul Plosca, din comuna Bistret, nu se mai poate ajunge decât prin câmp. Locuitorii din vale si-au parasit de mult gospodariile, iar cei care locuiesc pe deal au inceput deja sa-si strânga lucrurile. Când au vazut cum casele inundate se parabusesc una câte una, iar Dunarea a ajuns si in cimitir, tulburând linistea mortilor, satenii au inteles ca singura solutie este evacuarea. Din Plosca nu poti decât sa iesi. Jandarmii pazesc intrarea in sat deoarece localnicii vor sa se intoarca sa isi vada casele. „Apa creste din moment in moment la noi. Cel mai afectat a fost satul Plosca. Pâna acum avem 198 de gospodarii inundate, din care 60 in Bistret si 30 de case cazute. De asemenea, drumurile de acces sunt blocate, atât cel national, cât si cele comunale. Se continua evacuarea oamenilor, iar cei care intra in sat nu au voie sa ramâna pentru ca exista pericolul de prabusire a caselor. Pacat de Dumnezeu, dupa ce oamenii au patimit toata viata si le-a luat apa totul intr-o clipa“, a mentionat Constantin Raicea, primarul din Bistret.
Digurile, monitorizate
Autoritatile locale vor continua sa monitorizeze digurile, pâna in luna iunie, când debitul Dunarii va ajunge sub cotele de inundatii, a anuntat ieri ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga, la finalul sedintei Comitetului National pentru Situatii de Urgenta. Ministrul a precizat ca a doua viitura, prognozata pe 6 mai, nu prezinta pericol daca digurile nu se surpa. „Daca tinem cont ca astazi (ieri – n.r), in zona Rast si in aval de Rast, debitul era de 13.300 de metri cubi si ca 400 de metri cubi, cu cât se estimeaza ca va creste debitul, nu pot aduce o cota mai mare de 4 cm, asa-numita a doua viitura nu poate, in conditii normale, sa creeze probleme“, a declarat Blaga.
Ultima ora
Autoritatile au facut ieri- seara la ora 19.30 o a doua bresa in digul de la Nedeia pe o portiune de 20 de metri. „Bresa s-a facut la o distanta de 75 de metri de cealalta spartura, genistii folosind pentru aceasta o cantitate de 650 de kilograme de trotil. Acum apa se trage foarte repede. Mâine dimineata (astazi – n.r.) se va incerca o noua explozie astfel ca in final bresa sa ajunga la 200 de metri asa cum s-a prevazut“, a declarat directorul Directiei Apelor Jiu, Stefan Stoica. Astfel s-a realizat o diferenta de nivel a apei la prima bresa intre acumularea dinspre localitati si Dunare de un metru, iar la cea de-a doua bresa diferenta de nivel este de aproape un metru si jumatate. Debitul apei care se revarsa dinspre acumulare spre Dunare este de aproximativ 1.000 mc/s.
