Vezi mai jos ce culoar european pregătesc grecii şi ce trebuie să facă românii pentru a intra în proiect
O delegaţie elenă va inspecta în curând câteva rute de transport din ţara noastră, care ar urma să intre în componenţa culoarului european ce va lega Patras (Grecia) de Hegyeshalom (Ungaria). Grecii vor să coopteze în acest proiect Bulgaria, România şi Ungaria. Culoarul va lega Patras, al treilea oraş ca mărime din Grecia, de Hegyeshalom, un nod feroviar aflat la graniţele cu Austria şi Slovacia.
„Culoarul va avea ruta Patras – Atena – Salonic – Sofia – Vidin – Calafat – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timişoara – Curtici – Budapesta – Hegyeshalom, iar de aici va face legătura cu vestul Europei, prin Viena. Grecii vor să parcurgă întreaga distanţă, pentru a vedea în ce stare este infrastructura feroviară“, a spus Victor Frăsinoi, directorul regionalei CFR Craiova. De la Hegyeshalom, se poate merge atât spre Viena, cât şi spre Bratislava.
Culoarul grecilor se leagă de apropiata finalizare a podului Vidin – Calafat peste Dunăre. Nu ştim cum arată infrastructura feroviară la bulgari şi unguri, însă la români aceasta nu este de laudă. Linia Calafat – Craiova, cea mai mare ca întindere în Dolj, este neelectrificată şi nu poate suporta viteze mari din cauza liniilor învechite şi a curbelor strânse. Modernizarea ei ar costa între 400 şi 660 de milioane de euro, iar banii ar urma să provină din alocaţiile europene pe POS Transport, în perioada 2014 – 2020. Lucrările presupun modificarea razei curbelor, modificări de traseu, precum şi realizarea de tuneluri şi viaducte, în funcţie de varianta aleasă.
De asemenea, terasamentele trebuie consolidate, iar gările şi peroanele – sistematizate. Viteza de deplasare ar urma să crească la 160 km/oră. Traseul Craiova – Timişoara are şi el restricţii de viteză, iar lucrările necesită investiţii serioase. Gara Craiova a fost modernizată, la fel şi cea de la Drobeta Turnu-Severin, însă staţia Timişoara lasă de dorit. Guvernul a intrat în conflict cu israelienii de la Poldmir Construction, cei care trebuia să transforme staţia într-o eurogară, iar conflictul a ajuns la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Paris.
