BNR a scăzut dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%. Mai devreme sau mai târziu, băncile vor micşora dobânzile la creditele noi. Dar cine se mai împrumută?
Banca Naţională a României (BNR) a dat încă un semnal pieţei bancare din România că trebuie să scadă dobânzile practicate. Ieri, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 6,5% la 6,25%, ajungând astfel la un minim istoric. În ianuarie, dobânda de politică monetară era de 8%, iar de atunci şi până acum BNR a redus-o de trei ori. Ce înseamnă acest lucru? BNR vrea să dea un semnal băncilor să scadă dobânzile practicate. Instituţiile de credit se vor conforma în timp, în interval de câteva luni, în funcţie de necesităţi. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a declarat pentru GdS că „dobânzile scad într-un ritm destul de intens în ultima perioadă. Probabil că după decizia BNR de astăzi (marţi – n.r.) vom vedea în continuare reduceri de dobânzi atât la credite, cât şi la depozite“.
De aceeaşi părere sunt şi bancherii locali.
„Scăderea dobânzilor se va face treptat de către bănci, dar depinde de politica fiecărei bănci dacă taie rapid din dobândă sau dacă scăderea se face într-un procent mai mic decât cel dictat de BNR. Deja unele bănci au început să anunţe reduceri de dobânzi la credite şi la depozite“, a spus un bancher craiovean. Din păcate, băncile nu au nici un avantaj să reducă dobânzile la creditele deja acordate. Pe perioada crizei, instituţiile de credit trăiesc bine din creditele acordate odinioară, respectiv din dobânzile pe care le încasează de pe urma acestora, majorate succesiv până anul trecut. La creditele vechi, dobânzile scad doar acolo unde în contractul de credit se prevede o dobândă variabilă în funcţie de ROBOR şi/sau EURIBOR şi doar dacă valorile acestor indici au scăzut.
Lipsă de încredere
Băncile nu mai au clienţi noi la credite aşa cum aveau înainte de 2008. Acest lucru a determinat numeroase bănci, chiar şi unele de top, să reducă dobânzile la creditele noi, chiar înainte ca BNR să dea semnalul marii reduceri de dobânzi. Scăderile de dobânzi ar trebui să însemne şi rate mai mici (dacă nu cumva băncile majorează comisioanele). Întrebat cine mai are încredere să se mai împrumute în această perioadă, preşedintele ARB a răspuns scurt: „Nu ştiu!“. De fapt, lipsa apetitului populaţiei pentru credite a determinat multe bănci să anunţe reduceri de dobânzi cu 0,5% şi chiar cu mai mult, în funcţie de interese. Cu alte cuvinte, instituţiile de credit sunt forţate de împrejurări, de realităţile economico-sociale să-şi reducă dobânzile, pentru a atrage clientela. Firmele au nevoie de finanţări bancare, însă multe nu mai îndeplinesc cerinţele băncilor, din cauza deteriorării condiţiilor de piaţă. În cazul persoanelor juridice, băncile sunt excesiv de prudente, în sensul că nu riscă să acorde împrumuturi unor societăţi muribunde. Cu cât firma are nevoie mai mare de finanţare şi cu cât este mai înglodată în datorii, cu atât băncile sunt mai reticente în a aproba dosarul respectivei firme. În ultimele luni, cererea de credite nu mai vine nici de la mediul de afaceri, multe societăţi solicitându-le băncilor doar refinanţări de credite mai vechi.
