Închiderea Doljchim afectează agricultura judeţului

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Închiderea Doljchim a fost o lovitură grea nu numai pentru angajaţii companiei, ci şi pentru micii fer-mieri, care sunt acum nevoiţi să dea cu până la 50% mai mult pe îngrăşăminte chimice.

Conducerea Petrom a anunţat, la sfârşitul anului trecut, că va renunţa la activitatea de petrochimie, din care avea numai pierderi, şi va închide Combinatul chimic de la Craiova înainte de sfârşitul lui 2010. Decizia nu a avut repercusiuni numai asupra propriilor angajaţi, care au rămas sau vor rămâne fără un loc de muncă, ci şi asupra agriculturii din judeţ, mai ales că Doljchim este singurul producător de îngrăşăminte chimice din Oltenia şi printre puţinele din ţară. „Una dintre problemele cu care se confruntă fermierii este aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice. Din cauza închiderii combinatului chimic, avem deficit“, a declarat Dumitru Meilă, directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj. Acest lucru a atras după sine o creştere semnificativă a preţului. „Îngrăşămintele sunt acum aduse de la Alexandria, iar preţul lor a ajuns la aproximativ 70 de lei sacul de 50 de kilograme“, a adăugat Meilă, care a explicat că, în perioada în care combinatul mai funcţiona, preţul unui sac de 50 de kilograme era de 47 de lei. Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât, potrivit datelor furnizate de DADR Dolj, 356.000 ha, respectiv 73% din suprafaţa judeţului, sunt deţinute de gospodării individuale. De altfel, repercusiunile acestei situaţii se văd deja. „În prezent, avem 174.000 ha cultivate cu grâu şi peste 50-60% din fermieri nu au puterea de a asigura îngrăşăminte pentru aceste culturi din cauza deficitului lor din piaţă şi a preţului crescut“, a mai spus Dumitru Meilă.

Impozitarea diferenţiată a terenului, o soluţie pentru diminuarea cheltuielilor

Aceasta nu este însă singura problemă cu care se confruntă fermierii doljeni. Potrivit reprezentanţilor DADR Dolj, altă chestiune este şi impozitarea nediferenţiată a terenului agricol. „Primăria şi consiliul local au interesul ca terenul să fie impozitat la limita maximă pentru a-şi completa veniturile la buget. Nu este însă posibil ca impozitul terenului agricol din vârf de deal să fie egal cu cel al terenului de luncă, de exemplu“, a explicat directorul coordonator al DADR Dolj. Asta deoarece acesta din urmă este mai bun în sensul fertilităţii. Astfel, dacă în vale, producţia unei culturi poate ajunge şi la 4.000 kg/ha, în deal, aceeaşi cultură poate ajunge la 1.000 kg/ha.
Una dintre soluţiile propuse de reprezentanţii DADR Dolj la această situaţie este constituirea unei comisii judeţene de calcul a impozitului pe suprafaţă agricolă, în funcţie de gradul de fertilitate al solului şi clasele de calitate a terenurilor.