Vă sună de la bancă să vă anunţe că aţi întârziat plata ratei. Dacă nu răspundeţi la telefon vă puteţi trezi cu angajaţii băncii la uşa casei în care locuiţi sau la serviciu. Este o nouă practică a marilor bănci din Craiova: trimit funcţionarii la domiciliul clienţilor, adică au propriii recuperatori de credite.
Băncile încearcă metode disperate de a-şi convinge clienţii care au restanţe la creditele contractate să-şi achite ratele. Dacă, în ultimele luni, restanţierii erau agasaţi de funcţionarii bancari cu telefoane repetate până când ratele erau plătite, recent, băncile au adoptat metode noi de constrângere a clienţilor rău-platnici: vizitele la domiciliul acestora sau chiar la locul de muncă al clienţilor. De regulă, dacă clienţii au restanţe de la câteva zile până la 30 de zile, atunci departamentele special înfiinţate la sediile centrale ale băncilor încep să sune clienţii restanţieri pentru a-i informa că au de plătit rata la credit. Dacă nu plătesc nici după ce au primit telefon de la bancă, atunci funcţionarii bancari încep să-i caute pe la serviciu (tot telefonic), pentru a le atrage atenţia din nou. În felul acesta, băncile vor să dea semnale că restanţierii tot nu scapă de plata creditelor.
„Planul A“: agasaţi cu telefoanele
Restanţierii sunt contabilizaţi de centralele băncilor (unde există acele call-center), dar şi de agenţiile băncilor care au acordat creditele, după caz. În unele cazuri, comunicarea dintre agenţia bancară care a acordat creditul şi sediul central nu este în timp real. În unele cazuri, clientul merge şi îşi achită rata restantă la bancă, dar a doua zi este sunat de la call-center şi este „informat“ că are o restanţă la credit. În unele cazuri, telefoanele băncii sunt în limite rezonabile, iar clienţii merg şi achită imediat. În alte cazuri, clientul e sunat în repetate rânduri, până când banca îşi atinge scopul.
După telefoane, urmează scrisorile
Dacă debitorul tot nu a mers la bancă să-şi rezolve situaţia creditului restant, atunci angajaţii băncii adoptă „Planul B“, adică trimit scrisori de înştiinţare către client. „Sunăm clienţii restanţieri dacă aceştia au întârziat până în 30 de zile, iar dacă nu răspund, atunci le trimitem scrisori acasă. Le trimitem scrisori cu somaţii de plată şi la angajator. Pot fi cazuri în care clientul şi-a schimbat locul de muncă. Aflăm unde a plecat şi continuăm la respectivul loc de muncă al clientului“, spun surse din cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit legislaţiei în vigoare, banca poate solicita angajatorului poprire pe salariu. În acelaşi timp, clientul bancar este protejat de legislaţie, care spune că nu i se poate face poprire pe o sumă mai mare decât o treime din salariu.
„Cioc, cioc! Sunt de la bancă!“
După scurgerea a 30 de zile, dacă clientul tot nu şi-a plătit rata, atunci banca aplică „Planul C“, adică trimite funcţionarii bancari acasă la clientul „uituc“. „Dacă întârzierea la plata ratei este mai mare de 30 de zile, clientul este căutat acasă, este căutat la serviciu. Colectorul de debite de la noi pleacă la domiciliul clientului cu somaţia de plată în mână. Băncile trebuie să se descurce cu resursele umane pe care le deţin, pentru că la noi încă nu sunt puse la punct situaţiile în care alte firme pot fi recuperatori ai băncilor“, declară surse din cadrul Băncii Transilvania. Aceleaşi surse mai spun că, în cazul în care clientul nu este găsit acasă, atunci el va fi căutat la serviciu de către funcţionarul bancar. „Folosim toate mijloacele pentru a le reaminti clienţilor că au de plată un credit. Dacă este nevoie, îi căutăm şi acasă, şi la serviciu, pentru că unii clienţi «uită» că au de plătit creditele“, susţin şi surse din cadrul BRD.
Debitorii, supăraţi foc pe bănci
După valul de scumpiri de anul trecut ale creditelor din sold, tot mai mulţi clienţi ignoră telefoanele băncilor şi chiar somaţiile scrise. Ei nu-şi mai permit să plătească fie pentru că şi-au pierdut locul de muncă, fie pentru că banca a crescut dobânda atât de mult încât omul nu mai are bani să achite rata. „Mă sună de la bancă să achit rata şi le spun că am să o achit. Mă sună iar a doua zi şi le explic, cât pot de politicos, că sunt în timpul meu liber sau la serviciu şi că mă ţin din treabă, şi le spun să aplice contractul de credit. Dacă insistă cu telefoanele (şi insistă, de regulă), le spun să mă lase în pace, pentru că le pot face plângere penală pentru hărţuire. Refuz să cred că mă vor deranja acasă! Asta este chiar interesant“, spune un client bancar din Craiova, agasat de telefoanele băncilor. „Când mă sună de la bancă nu le răspund la telefon, le resping apelurile, pentru că, de regulă, plătesc ratele, dar mai târziu. Am un contract pe care îl respect, dar sunt luni în care chiar nu am bani la scadenţă şi le achit mai târziu“, a spus şi Alin M., din Craiova.
Mai există şi a treia categorie de restanţieri: cei care profită de pe urma crizei financiare şi nu mai vor să-şi plătească debitele către bănci. „Noi acordăm înlesniri la plata creditelor doar pentru cei care sunt cu adevărat afectaţi de criză şi care dovedesc lucrul acesta. Dacă şi-au pierdut locul de muncă, dacă li s-a redus salariul considerabil. Însă sunt mulţi care profită de situaţia actuală şi, pur şi simplu, nu mai vin la bancă să plătească“, spun surse din Banca Transilvania. Împrumuturile de nevoi personale fără ipotecă rămân în topul creditelor neperformante la mai multe bănci craiovene. La unele unităţi bancare, lista rău-platnicilor s-a extins şi la împrumuturile garantate (cu ipotecă), din cauza înrăutăţirii situaţiei economice a clienţilor.
„Dacă întârzierea la plata ratei este mai mare de 30 de zile, clientul este căutat acasă, este căutat la serviciu. Colectorul de debite de la noi pleacă la domiciliul clientului cu somaţia de plată în mână“.
