Atât populaţia din Dolj, cât şi firmele locale au cele mai mari datorii bancare neachitate la termen, preponderent la creditele în lei. Deşi împrumuturile în valută sunt aproape la fel de mari, restanţele sunt de zece ori mai mici decât la cele în lei.
Statisticile Băncii Naţionale a României (BNR) arată că debitorii către bănci din judeţul Dolj se înscriu la media pe ţară a restanţierilor la creditele în moneda naţională. Datele furnizate de BNR pentru judeţul Dolj arată că, la începutul lunii august, atât agenţii economici din judeţ, cât şi populaţia aveau restanţe de aproape 40 de milioane de lei la bănci, numai la creditele în moneda naţională, la un volum total de credite de peste 2,3 miliarde de lei. În acelaşi timp, volumul total de credite în valută (exprimate în lei) este asemănător cu volumul creditelor în moneda naţională şi a ajuns, la data de referinţă amintită, la aproape două miliarde de lei. În acest context, debitorii care au contractat credite în valută au restanţe de numai patru milioane de lei, adică de zece ori mai puţine decât la creditele în lei, la un volum total de împrumuturi aproximativ la fel ca acela în moneda naţională. Potrivit datelor de la BNR, de la începutul anului şi până acum s-a menţinut trendul restanţelor în aceeaşi proporţie, mai multe la creditele în lei şi mai puţine la cele în valută.
Creditul de consum, paradisul restanţierilor
Bancherii craioveni susţin că există foarte multe restanţe la creditele în lei, din cauză că acestea au fost accesibile mai multor categorii de persoane. Este vorba despre creditele de consum, în special cele acordate doar pe bază de buletin, pentru cumpărarea de electronice şi electrocasnice în rate. Managerii de retail ai câtorva bănci craiovene susţin că aceste restanţe vin din urmă, din vremea în care creditul cu buletinul era „prea facil“. „A existat o vreme, acum doi-trei ani, când creditul de consum a luat amploare, pentru că se acorda foarte uşor, de multe ori numai cu cartea de identitate, şi multe persoane aveau acces la astfel de împrumuturi. Acestea erau preponderent în lei. Este firesc acum ca aceste tipuri de credite să aibă rata cea mai mare la restanţe“, a spus un bancher din Craiova. „Creditul cu buletinul era mai atractiv pentru populaţie şi exact la acest tip de împrumut au apărut restanţele. Debitorii cu multe credite nu şi-au mai putut permite să le achite pe toate şi le-au lăsat baltă“, a explicat alt director de retail craiovean.
La valută se cer garanţii
Cele mai avantajoase împrumuturi pentru bănci au rămas cele în valută, unde sunt înregistraţi foarte puţini rău-platnici. Majoritatea băncilor au adoptat o politică prudenţială când a fost vorba de împrumuturi în valută, astfel că s-au cerut garanţii. Fie garanţii materiale, fie au girat alte persoane împrumuturile. „Foarte multe credite în valută s-au acordat cu garanţii. Acei debitori preferă să nu aibă restanţe la bancă din cauză că banca le poate executa bunul pus garanţie“, a spus unul dintre directorii de retail citaţi anterior. Băncile au acordat multe credite ipotecare în valută, iar cei care şi-au cumpărat astfel casele nu îşi permit să aibă restanţe. În urmă cu ceva timp, cele mai multe bănci comerciale din Bănie precizau că restanţele cele mai mici se înregistrează la creditele ipotecare.
