Pictorul român Andrei Sorel, care s-a stabilit la Paris in urma cu 23 de ani, a vernisat o expozitie, sâmbata, 9 aprilie, in foaierul Teatrului National „Marin Sorescu“ din Craiova, inscriindu-se in programul manifestarilor pentru „Ziua Basarabiei si Bucovinei“. Este un artist atipic, contrazicându-i pe cei care incercau sa-l prezinte. Sorel vorbeste fluent vreo opt limbi straine, iar in limba româna uzeaza frecvent de perfectul simplu. Realmente, vorbeste olteneste, radacinile arborelui genealogic fiind infipte cam pe aici. Era cu palaria pe cap, vorbea despre Amza Pellea si, brusc, si-a amintit de Mihai Viteazul. Cu o iuteala de magician, Sorel si-a scos palaria, a inceput sa se inchine intr-un ritm infernal, pret de doua minute, dupa care a evocat personalitatea marelui voievod. Apoi, a translatat discutia pâna la „traco-dacul Spartacus“. Franta l-a asimilat, iar in lumea picturii este cunoscut ca fiind „pictorul francez Sorel“. A refuzat cetatenia americana, ramânând cu dubla cetatenie: franceza si româna. Sorel a absolvit Studii de Arte Frumoase si Arhitectura de Interior din Paris, este membru al Casei Artistilor din Paris, societar al Marelui Palat Paris, si a fost declarat „Personalitatea Anului in Arta din anul 1995“.
„Sunt capabil sa ma bat cu toata lumea“
„Din când in când vin in România, pentru ca activitatea mea artistica este internationala. M-am dus la Paris ca sa-mi probez ca sunt capabil sa ma bat cu toata lumea. Acolo nu vin numai artistii francezi, ci si miliardarii in arta din America, care n-au curajul sa expuna la Paris. Am fost membru al «Maison de Paris» inca din 1979, inainte sa pun piciorul in Franta. Acolo i-am cunoscut pe Emil Cioran, un insingurat, pe Mircea Eliade, un boem“, a spus pictorul român. Sorel este unul dintre putinii artisti plastici ale caror lucrari se afla in colectiile Casei Albe, ale Vaticanului si ale Muzeului „Reagan“ din California. „Marea lovitura este ca eu traiesc din arta, si arta cu A mare, si am batut lumea cu bani din pictura. Am expus in galerii mari. Eu am facut pictura de competitie. Nu m-a tinut nici statul român si nici altcineva in spate. Eu fac ceea ce nu s-a facut intre cele doua razboaie“, a mai spus pictorul.
Faimosul critic Mario Monteverdi, despre Sorel
Mario Monteverdi, cunoscut istoric, expert si celebru critic de arta, apreciaza ca Sorel este un artist original si mai mult decât atât: „In el se identifica doua pasiuni complementare: muzica si pictura. Ca pictor, intr-un anumit sens, aproape simbolic, Sorel este o fantezie galopanta ce se dezlantuie in evocarea imaginilor in care misterul infinitului se combina cu stapânirea nervoasa ale carei detalii, cele mai mici, sugereaza in mod romantic chiar si ceea ce nu exista. Acestea au o savoare seducatoare de magie. Totul ne este prezentat prin teme concentrate si chiar dramatice, precum aparitiile sale feminine si tulburatoare, caii fantastici care galopeaza, simbol al libertatii cucerite cu mare pret; in sfârsit, coridele in care irezistibila eleganta a gestului se traduce printr-o cruda dezamagire pe care artistul o condamna facând din matador o masca hidoasa“. Monteverdi considera ca Sorel este un pictor care trebuie privit din mai multe unghiuri: „Dotat cu o abilitate manuala exceptionala, el poseda un semn natural expresiv care-l face, cu o rapiditate extrema, sa fixeze termenii esentiali ai unui subiect. Acesta respecta legile estetice care il imping sa faca din limbajul stilistic propriul instrument ale carui coarde compun cu tempo muzicalitatea unei imagini. In timp ce o pata de sânge reprezinta moartea, lumineaza imediat atmosfera poetica, atmosfera in care ne izoleaza melodia sa suferinda si cromatica“.
Marele critic afirma: „Spirit universal, care traieste la Paris si care a participat la cele mai ilustre si acreditate reuniuni artistice, Sorel a inventat propria pictura: noua si geniala. Daca Sorel nu ar fi existat in arta, el ar fi trebuit sa o inventeze“. Când intr-un tablou semnat Sorel se vede cum ratiunea este ucisa din instinct, este limpede ca te gasesti in fata unei mâini si-a unei idei de geniu.
