O moară cu ciuturi şi case din Bălăneşti sau Arcani, adevărate monumente ale geniului constructor al ţăranului român, pot fi admirate la Muzeul Astra din Sibiu.
Având o suprafaţă de peste 100 de hectare, Muzeul Civilizaţiei Populare tradiţionale Astra din judeţul Sibiu este al doilea muzeu în aer liber din Europa, fiind depăşit de cel din Suedia. Muzeul este situat în Pădurea Dumbrava Sibiului, la patru kilometri de oraşul Sibiu. În 1967, acesta a fost deschis publicului şi cuprindea câteva imobile, cu timpul devenind cel mai mare muzeu al civilizaţiei populare din România şi având peste 300 de construcţii expuse, adunate din toate zonele ţării.
„Organizarea muzeului este făcută în funcţie de tematică. Muzeul are ateliere pentru prelucrarea lemnului, a pietrei sau a metalelor, dar şi ateliere pentru realizarea de îmbrăcăminte şi obiecte de uz gospodăresc, ateliere pentru prelucrarea pieilor şi a blănurilor etc.“, a spus Mircea Ioan, un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu.
Gorjul, bine reprezentat
În 2008, s-au făcut foarte multe achiziţii, transferuri şi reconstrucţii ale unor monumente, s-au derulat lucrări de demontare şi transfer la zece construcţii, precum şi lucrări de reconstrucţii şi restaurare la 28 de monumente. Printre acestea s-au numărat şi lucrările la monumentele din Gorj: casă de viticultor datată 1835 din localitatea Bălăneşti, construcţie din bârne masive de stejar, acoperită cu şindrilă. Gospodăria are mai multe anexe, casa având două camere de locuit la etaj. Biserica din lemn – monument istoric, datând din secolul al XVIII-lea, din localitatea Comăneşti. Dintre lucrările de reconstrucţie a monumentelor transferate fac parte şi o gospodărie veche de olar din Găleşoaia, o gospodărie nouă de olar din acelaşi sat, dispărut de pe harta României ca urmare a extinderii exploatării cărbunelui de suprafaţă, o cramă cu pivniţă din localitatea Pisteşti, comuna Scoarţa, un conac de viticultor din aceeaşi localitate.
Case-monumente din Bălăneşti şi Arcani
Cu zeci de ani în urmă, în Oltenia existau sute de mori cu ciutură (ciutură= roată hidraulică orizontală cu palete numite căuce – n.r.). Ele au dispărut, însă câteva se mai păstrează în muzeele de specialitate. Una dintre ele este expusă la Sibiu, în Muzeul Astra. Moara cu ciutură din Arcani era situată pe râul Jaleş, care avea un debit mare şi care era folosit din vechime pentru acţionarea unor instalaţii de morărit. Moara din Arcani expusă aici este prevăzută cu trei instalaţii de măcinat, acţionate fiecare de câte o ciutură, iar casa morii cuprinde două încăperi: una pentru mecanismele de măcinat şi alta pentru depozitare.
Biserică-monument din Pojogeni
Tot la Muzeul Astra există o biserică-monument, transferată din satul Pojogeni, judeţul Gorj. Biserica a fost construită în 1790 şi face parte dintr-un tipar constructiv arhaic, deviat din casa ţărănească. Această construcţie prezintă particularităţi arhitecturale specifice Gorjului, printre care lipsa turlei sau a clopotniţei, care este construită separat de biserică. O a doua particularitate este prispa, aşezată pe lăţimea construcţiei, la intrarea în biserică, prin pronaos. Monumentul nu prezintă pictura interioară, excepţie făcând catapeteasma, zidită din cărămidă şi pictată conform canoanelor bisericeşti ale cultului ortodox.
